en-USro-RO

Inregistrare | Login
6 mai 2016

Calendarul zilei

Vineri, 6 mai 2016

Sfintii zilei
Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug.
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 6-a a Paştelui
Liturghie proprie, prefaţă pentru Înălţare I sau II
alb, II, LN
Lectionar
Fap 18,9-18: Am un popor numeros în cetatea aceasta.
Ps 46: Dumnezeu este rege peste tot pământul. (sau Aleluia.)
In 16,20-23a: Bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 6-a a Paştelui


Sfânta Maică Biserică socoteşte de datoria ei să celebreze printr-o comemorare sacră, în anumite zile din cursul anului, opera mântuitoare a Mirelui său divin. În fiecare săptămână, în ziua pe care a numit-o duminică, ea sărbătoreşte Învierea Domnului, pe care, o dată pe an, o celebrează împreună cu fericita lui pătimire, prin marea solemnitate a Paştelui.

Pe lângă aceasta, ea desfăşoară în ciclul anual, întregul mister al lui Cristos, de la întrupare şi naştere până la Înălţare, la ziua Rusaliilor şi până la aşteptarea fericitei speranţe şi a venirii Domnului.

Celebrând astfel misterele răscumpărării, ea deschide credincioşilor comorile virtuţilor şi meritelor Domnului său, actualizându-le într-un fel în tot decursul timpului, pentru ca astfel credincioşii să vină în contact cu ele şi să se umple de harul mântuirii.

(Conciliul al II-lea din Vatican, Constituţia despre liturgie Sacrosanctum Concilium 102).

Vineri, 6 mai 2016
Iconiţa

    „Aproape toată familia mea este catolică şi aceasta se datorează bunicului meu, care s-a născut într-o familie necatolică din Ungaria. Într-o zi, fiind mic, mergând spre şcoală, a găsit pe jos o iconiţă a Maicii Domnului. A luat-o şi a păstrat-o într-o carte. De atunci nu a încetat să se întrebe cine o fi acea frumoasă Doamnă din imagine.
    Într-una dintre zile, unul dintre profesori i-a observat-o, fiindcă îi căzuse fără să vrea din carte. Foarte supărat, l-a interogat pe bunicul meu, ca să vadă de unde şi cum a obţinut-o. În ciuda faptului că a spus adevărul, l-a mustrat foarte aspru. Acel fapt nu l-a făcut decât să-i mărească şi mai mult curiozitatea pe care o avea deja. Cum era posibil ca cineva să primească o dojană atât de aspră, pentru că avea asupra sa o iconiţă? Şi ceea ce este mai important: cine era acea persoană reprezentată în imagine?
    În 1905 a ajuns în America şi s-a instalat în Dakota de Nord. Acolo a cunoscut-o pe bunica mea, care era protestantă. S-au căsătorit civil în 1917.
    Curiozitatea sa pentru acea iconiţă nu a încetat până când, într-o biserică catolică, i s-a explicat despre cine este vorba. Iar ceea ce a început prin a fi o curiozitate faţă de persoana din imagine s-a transformat într-un viu interes pentru religia care o venera. Bunicii mei au luat parte la cateheze, s-au convertit la catolicism, s-au căsătorit la biserică şi i-au educat în credinţa catolică pe cei unsprezece copii ai lor.
    Graţie acelei iconiţe a preasfintei Fecioare, cei 85 de verişori buni ai mei şi cei 105 verişori de-al doilea sunt catolici. Unii încă nu sunt. Însă de ei se va ocupa bunicul meu, împreună cu Doamna din iconiţă, de acolo, de sus, din cer”1.

    Dumnezeu obişnuieşte să se folosească de cele mai nesemnificative circumstanţe. Prin Maria, întotdeauna se ajunge la Isus şi la Biserica sa.

1 Operă Culturală – Orientare religioasă, 24 mai 1998, Barcelona

 
Text preluat din volumul: De vorbă cu Isus. A te ruga cu… un zâmbet zilnic