en-USro-RO

| Login
13 decembrie 2018

Calendarul zilei

Joi, 13 decembrie 2018

Sfintii zilei
Ss. Lucia, fc. m. **; Otilia, cãlug.
Liturghierul Roman
Sf. Lucia, fc. m. **
Liturghie proprie, prefațã pentru Advent I sau pentru sfinți
roșu, P
Lectionar
2Cor 10,17-11,2: V-am logodit ca pe o fecioarã neprihãnitã cu un singur mire, Cristos 
Ps 30: În mâinile tale, Doamne, îmi încredințez duhul
Mt 25,1-13: Iatã mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!
Meditatia zilei
Joi din sãptãmâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

CONVERTIREA SF. PAUL, ap.; Sf. Bretanion, ep. de Tomis

 Liturghierul Roman

25 ianuarie
CONVERTIREA SF. PAUL, ap.


Ant. la intrare
Ştiu în cine mi-am pus încrederea
şi sunt convins că el, Judecătorul cel drept,
are puterea să păstreze bunul încredinţat până în ziua aceea. 2Tim 1,12; 4,
8


Se spune Mărire.


RUGĂCIUNEA ZILEI
D
umnezeule, care ai învăţat lumea întreagă
prin predicarea sfântului apostol Paul,
dă-ne, te rugăm, nouă, celor care sărbătorim astăzi convertirea lui,
harul să păşim spre tine, urmându-i exemplul,
şi astfel, să fim în lume martori ai adevărului tău.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.


ASUPRA DARURILOR

Celebrând sfintele taine, te rugăm, Doamne,
ca Duhul Sfânt să ne pătrundă
de acea lumină a credinţei, pe care a revărsat-o necontenit
asupra sfântului apostol Paul, spre răspândirea gloriei tale în lumea întreagă.
Prin Cristos, Domnul nostru.


Ant. la Împărtăşanie
Eu trăiesc prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu,
care m-a iubit
şi s-a dat pe sine însuşi pentru mine. Cf. Gal 2,20


DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Doamne Dumnezeul nostru,
tainele pe care le-am primit
să sporească în noi flacăra iubirii
de care era aprinsă inima sfântului apostol Paul
şi îl îndemna să se îngrijească neobosit de toate comunităţile creştine.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

Se încheie octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor.
Spre anul 36 Isus cel înviat îşi manifestă gloria unui tânăr fariseu, persecutor al creştinilor, pe nume Saul, originar din Tarsul Ciliciei. Acest iudeu zelos nu numai că devine discipol al aceluia a cărui cruce îl scandaliza, dar primeşte misiunea de a proclama că Biserica este deschisă tuturor neamurilor. Cunoaşterea directă a faptelor, chemarea, trimiterea – trei condiţii pe care Paul le îndeplineşte datorită acelui miracol al harului petrecut pe drumul Damascului, când Cristos l a silit să capituleze necondiţionat, astfel că a strigat: “Ce vrei să fac, Doamne?”. Convertirea lui Saul marchează o întorsătură în viaţa Bisericii şi de aceea este sărbătorită această zi. Sărbătoarea apare începând din secolul al VI lea, fiind proprie Bisericii din Apus.

LECTURA I

Ridică-te, primeşte botezul şi spală-te de păcate, invocând numele lui Isus.

Citire din Faptele Apostolilor 22,3-16

În zilele acelea, Paul a spus poporului: 3 „Eu sunt iudeu, născut la Tars, în Cilicia, dar crescut aici, în acest oraş; am învăţat la şcoala lui Gamaliel în chip amănunţit Legea părinţilor noştri şi am fost plin de râvnă pentru Dumnezeu, cum sunteţi şi voi toţi astăzi. 4 Eu i-am persecutat până la moarte pe adepţii acestei doctrine noi, am arestat şi am aruncat în închisoare bărbaţi şi femei. 5 Marele preot şi tot Sfatul bătrânilor pot da mărturie pentru aceasta. Chiar de la ei am primit scrisori de împuternicire împotriva fraţilor noştri din Damasc, şi m-am dus să-i aduc legaţi la Ierusalim şi pe cei de acolo. 6 Când eram pe drum şi mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată o mare lumină, venind din cer, m-a învăluit; 7 atunci am căzut la pământ şi am auzit un glas care mi-a zis: «Saule, Saule, pentru ce mă prigoneşti?» 8 Eu am răspuns: Cine eşti tu, Doamne? El mi-a zis: «Eu sunt Isus din Nazaret, pe care tu îl prigoneşti». 9 Însoţitorii mei au văzut lumina, dar nu au auzit glasul celui care îmi vorbea. 10 Eu am zis: Ce să fac, Doamne? «Scoală-te, mi-a răspuns Domnul, du-te în Damasc şi acolo ţi se va spune ce trebuie să faci». 11 Şi cum nu mai puteam vedea, fiindcă fusesem orbit de strălucirea acelei lumini, însoţitorii mei m-au luat de mână şi aşa am ajuns la Damasc. 12 Un oarecare Anania, bărbat evlavios şi credincios Legii, care se bucura de stimă în faţa tuturor iudeilor din acel oraş, 13 a venit să mă caute, s-a apropiat de mine şi mi-a zis: «Frate Saul, recapătă-ţi vederea!» Şi în aceeaşi clipă mi-am recăpătat vederea şi m-am uitat la el. 14 El mi-a spus: «Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales să cunoşti voinţa lui, să-l vezi pe cel drept şi să auzi cuvinte din gura lui; 15 pentru că îi vei fi martor în faţa tuturor oamenilor, pentru ceea ce ai văzut şi auzit. 16 Şi acum ce mai aştepţi? Ridică-te, primeşte botezul şi spală-te de păcate, invocând numele lui Isus»”.

Cuvântul Domnului

sau, la alegere:

LECTURA I

Doamne, ce vrei să fac?

Citire din Faptele Apostolilor 9,1-22

În zilele acelea, 1 Saul era stăpânit de o furie de moarte împotriva ucenicilor Domnului. El s-a dus la arhiereu 2 şi a cerut de la el scrisori pentru sinagogile din Damasc, ca să-i prindă şi să-i aducă legaţi la Ierusalim pe toţi adepţii acestei învăţături, atât bărbaţi cât şi femei, pe care i-ar fi găsit. 3 Când se apropia de Damasc, deodată l-a învăluit pe drum o lumină din cer, ca un fulger. 4 El a căzut la pământ şi a auzit un glas care îi spunea: „Saule, Saule, pentru ce mă prigoneşti?” 5 Iar el a răspuns: „Cine eşti tu, Doamne?” „Eu sunt Isus, pe care tu îl prigoneşti. 6 Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci”. 7 Bărbaţii, care erau cu el pe drum, stăteau înmărmuriţi, căci auzeau glasul dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s-a ridicat de la pământ, dar, deşi avea ochii deschişi, nu vedea nimic. Atunci l-au luat de mână şi l-au dus în Damasc. 9 Trei zile a fost lipsit de vedere; nu a mâncat şi nu a băut nimic. 10 Era în Damasc un ucenic, cu numele Anania. Într-o viziune, Domnul l-a chemat: „Anania!” El a răspuns: „Iată-mă, Doamne!” 11 Domnul a continuat: „Ridică-te, mergi pe strada numită cea «Dreaptă», în casa lui Iuda şi întreabă de un anume Saul din Tars: Iată, se roagă”. 12 Şi Saul a avut o viziune: un bărbat cu numele Anania a intrat la el şi-a pus mâinile asupra lui ca să-şi recapete vederea. 13 Anania a răspuns: „Doamne, despre bărbatul acesta am auzit de la mulţi că a făcut multe rele sfinţilor tăi din Ierusalim. 14 Şi aici are împuternicire de la arhierei să-i pună în lanţuri pe toţi care cheamă numele tău”. 15 Dar Domnul i-a zis: „Mergi, fiindcă acesta îmi este un vas ales, ca să poarte numele meu înaintea păgânilor, a regilor şi a fiilor lui Israel. 16 Iar eu îi voi arăta câte trebuie să pătimească pentru numele meu”. 17 Atunci Anania s-a dus, a intrat în casă şi, punându-şi mâinile peste el, i-a zis: „Frate Saul, Domnul Isus, cel care ţi s-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să-ţi recapeţi vederea, şi să te umpli de Duh Sfânt”. 18 Şi îndată au căzut de pe ochii lui un fel de solzi şi-a recăpătat vederea. Apoi s-a ridicat şi a primit botezul. 19 După ce a stat la masă a prins putere. A rămas câteva zile cu ucenicii din Damasc, 20 propovăduind în sinagogi, că Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toţi cei care îl ascultau, rămâneau uimiţi şi ziceau: „Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre cei care invocau acest nume? Şi nu a venit aici tocmai ca să-i prindă şi să-i ducă legaţi în faţa marilor preoţi?” 22 Saul însă îi combătea pe iudeii din Damasc, cu o putere din ce în ce mai mare, dovedindu-le că Isus este Mesia.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 116,1.2

R.: Voi vesti tuturor popoarelor numele Domnului.

sau

Aleluia.

 

1 Lăudaţi-l pe Domnul, toate neamurile,

lăudaţi-l, toate popoarele. R.

 

2 Căci Domnul şi-a dovedit iubirea sa pentru noi

şi el rămâne totdeauna credincios legământului său. R.

ALELUIA Cf. Mc 16,15

(Aleluia) Mergeţi în lumea întreagă, spune Domnul,

şi predicaţi evanghelia. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Mergeţi în lumea întreagă, predicaţi evanghelia.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 16,15-18

În acel timp, Isus înviat s-a arătat celor unsprezece ucenici şi le-a spus: 15 „Mergeţi în lumea întreagă, predicaţi evanghelia la toată făptura. 16 Cine va crede şi va fi botezat se va mântui, iar cine va refuza credinţa va fi osândit. 17 Acestea sunt semnele care vor însoţi pe cei care cred: în numele meu vor alunga demoni; vor vorbi limbi noi; 18 chiar dacă vor bea otravă nu le va dăuna; peste cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi ei se vor vindeca”.

Cuvântul Domnului

 

Aceste lecturi pot fi folosite şi la Liturghia votivă în cinstea sfântului Paul.

 Meditatia zilei

Fap 22,3-16 (sau Fap 9,1-22); Ps 116; Mc 16,15-18

 

Astăzi vedem puterea lui Dumnezeu în sfântul Paul, ajuns din persecutor apostolul care a primit credinţa în Cristos şi a răspândit-o cu o fecunditate apostolică extraordinară, care nu a încetat încă.

Dar pentru că suntem încă în săptămâna unităţii, să reflectăm asupra unor aspecte ale convertirii lui Paul, care pot fi puse în relaţie cu unitatea.

Sfântul Paul se preocupa la maximum de unitatea poporului lui Dumnezeu. Tocmai acesta a fost motivul care-l determina să-i persecute pe creştini: el nu tolera nici măcar gândul că cei din poporul său se despărţiseră de tradiţia veche, el, care fusese educat, cum el însuşi o spune, la stricta observare a legii părinţilor şi era plin de zel pentru Dumnezeu. În faţa iudeilor care îl ascultă după arestarea sa, el compară propriul zel cu acela al lor: „Plin de zel pentru Dumnezeu, aşa cum astăzi sunteţi cu toţii”.

Este deci posibil să fii plin de zel pentru Dumnezeu, dar într-un mod greşit. Sfântul Paul însuşi spune acesta în Scrisoarea către Romani: „Ei au mult zel, dar nu este un zel plăcut lui Dumnezeu”, este un zel pentru Dumnezeu, dar conceput de oameni (cf. Rom 10,2).

Acum, în timp ce Paul, plin de zel pentru Dumnezeu, folosea toate mijloacele şi în particular cele violente pentru a menţine unitatea poporului lui Dumnezeu, este „convertit” complet de Dumnezeu cel ce îi arată clar care este adevărata unitate. „Cine eşti, tu Doamne? Mi-a spus: Eu sunt Isus Nazarineanul, cel pe care tu îl prigoneşti”. În trei relatări ale convertirii lui Paul, detaliile se schimbă: unele sunt adăugate, altele dispar, dar aceste cuvinte se găsesc întotdeauna, deoarece sunt cu adevărat centrale. Paul, evident, nu avea conştiinţa că îl persecută pe Isus, punându-i în lanţuri pe creştini, dar Domnul, în acest moment, îi descoperă unitatea profundă existentă între el şi discipolii săi: „Eu sunt Isus Nazarineanul, pe care tu îl persecuţi”. Poate că tocmai atunci Paul a avut prima revelaţie a trupului lui Cristos, despre care a vorbit mai apoi în scrisorile sale. Toţi suntem membre ale lui Cristos prin credinţa în el: în aceasta constă unitatea noastră.

Isus însuşi este fondatorul Bisericii sale vizibile. „Doamne, ce trebuie să fac?”, întreabă Paul, şi Domnul nu-i răspunde direct: „Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci”. Îl trimite, deci, la Biserică, nu vrea pentru apostolul său o convertire individualistă, fără nici un raport cu ceilalţi discipoli. El trebuie să se insereze în Biserică, Trupul lui Cristos, la care trebuie să adere pentru a trăi în adevărata credinţă.

După convertirea sa, Paul a păstrat în inimă dorinţa de a fi unit cu poporul lui Israel. Scrie aceasta în Scrisoarea către Romani, prin cuvinte care nu pot fi citite fără a trăi o profundă emoţie: „Vă spun adevărul în Cristos, nu mint, şi conştiinţa mea dă mărturie despre aceasta în Duhul Sfânt: am în inimă o mare durere şi o suferinţă continuă. Aş vrea să fiu eu însumi anatema, separat de Cristos pentru fraţii mei, care sunt de acelaşi sânge cu mine. Ei sunt israeliţi şi deţin adopţiunea de fii, gloria, alianţele, legislaţia, cultul, promisiunile, patriarhii; de la ei provine, după trup, Cristos, el, care este mai presus de orice lucru, Dumnezeu binecuvântat în veci”.

Orice creştin ar trebui să aibă această tristeţe continuă, care nu-l împiedică să trăiască bucuria în Cristos, deoarece este o tristeţe plăcută lui Dumnezeu, care ne uneşte cu inima lui Cristos. Este suferinţa pentru poporul lui Israel care nu-l recunoaşte pe Cristos, pentru creştinii ce sunt divizaţi şi nu ajung la unitatea pe care Domnul o doreşte.