en-USro-RO

| Login
16 iulie 2018

Calendarul zilei

Luni, 16 iulie 2018

Sfintii zilei
Sf. Fc. Maria de pe Muntele Carmel *
Liturghierul Roman
Luni din sãptãmâna a 15-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde (alb), III
Lectionar
Is 1,11-17: Spãlați-vã, curãțați-vã, îndepãrtați rãutatea gândurilor voastre dinaintea ochilor mei!
Ps 49: Celui care merge pe calea cea dreaptã îi voi arãta mântuirea lui Dumnezeu.
Mt 10,34-11,1: Nu am venit sã aduc pace, ci sabie.
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 15-a de peste an

 

Sfintii zilei

Sf. Pascal Baylon, cãlug.; Fer. Ioan Scheffler, ep. m.

 Liturghierul Roman

Joi din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal 

Ant. la intrare 
Să ne apropiem cu toată încrederea de tronul harului, 
ca să primim îndurare şi să găsim, ca ajutor, 
harul său, la timpul potrivit, aleluia.         Evr 4,16 
 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Te rugăm, Doamne, 
ca Duhul tău să reverse cu putere asupra noastră darurile sale; 
să ne dea cuget plăcut ţie şi supunere faţă de voinţa ta. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
     
ASUPRA DARURILOR
Dumnezeule milostiv, 
te rugăm, sfinţeşte aceste daruri 
şi, primind jertfa spirituală pe care ţi-o aducem, 
fă din noi ofrandă veşnică, bineplăcută ţie. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Vă spun adevărul: 
este mai bine pentru voi ca eu să plec, 
pentru că, dacă nu mă duc, 
Mângâietorul nu va veni la voi, aleluia.         In 16,7 
 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, 
ca tainele pe care le-am primit 
să ne lumineze prin învăţătura ta 
şi să ne întărească prin împărtăşirea cu trupul tău, 
ca să ne învrednicim a ne bucura de darurile Duhului Sfânt. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Aniversarea beatificãrii episcopului martir Anton Durcovici (2014). 

Sã trãim între noi ceva din relațiile divine? Pare atât de excepțional încât preferãm sã ne mulțumim cu alte idei mai familiale: sã fim drepți, sã fim buni! Nu! Trebuie sã ne avântãm mai departe și sã acceptãm impactul acestei invitații nemaiauzite: „Ca ei sã fie una, ca și noi”.

LECTURA I

Trebuie să dai mărturie pentru mine şi la Roma.

Citire din cartea Faptele Apostolilor 22,30; 23,6-11

În zilele acelea, 30 comandantul roman, dorind să ştie în mod sigur de ce anume îl învinuiesc iudeii pe Paul, a poruncit să fie dezlegat, i-a convocat pe arhierei şi întreg Sinedriul şi l-a adus pe Paul înaintea lor. 23,6 Paul, ştiind că o parte din ei sunt saducei, iar celălaltă parte farisei, a strigat în faţa Sinedriului: „Fraţilor eu sunt fariseu, fiu de fariseu. Din cauza speranţei în învierea morţilor sunt tras la judecată”. 7Numai cât a spus aceasta, s-a şi iscat o neînţelegere între farisei şi saducei şi adunarea s-a dezbinat. 8Într-adevăr, saduceii susţin că nu există nici înviere, nici înger, nici duh, în timp ce fariseii le cred pe toate acestea. S-a făcut astfel o mare larmă: unii cărturari din partea fariseilor s-au ridicat şi s-au împotrivit hotărât: „Noi nu aflăm nimic rău în acest om. Poate i-a vorbit vreun spirit sau înger”. 10 Cum cearta se înteţea, comandantul, de teamă ca Paul să nu fie sfâşiat de către ei, a poruncit să coboare armata ca să-l scoată din mijlocul lor şi să-l ducă în cazarmă. 11 În noaptea următoare i-a apărut Domnul lui Paul şi i-a zis: „Curaj! Mărturia pe care ai dat-o pentru mine în Ierusalim, trebuie să o dai şi la Roma!”

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 15,1-2a şi 5.7-8.9-10.11 (R.: 1)

R.: Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că mă încred în tine.

sau

Aleluia.

Păzeşte-mă, Dumnezeule, pentru că mă încred în tine.

2a Am spus lui Dumnezeu: „Tu eşti Dumnezeul meu!”

Domnul este partea mea de moştenire şi cupa mea cu sorţi,

tu eşti acela care ai în mână soarta mea. R.

 

Îl binecuvântez pe Domnul care mi-a dat înţelepciune,

căci până şi noaptea mă îndeamnă inima.

Îl am mereu în faţa ochilor pe Domnul;

dacă el este la dreapta mea, nu mă clatin. R.

 

De aceea inima mea se bucură şi sufletul meu se înveseleşte;

ba chiar şi trupul meu se va odihni în linişte,

10 deoarece nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor,

nici nu vei îngădui ca sfântul tău să vadă putrezirea. R.

 

11 Tu îmi vei arăta cărarea vieţii;

în faţa ta sunt bucurii nespuse

şi desfătări veşnice la dreapta ta. R.

 

ALELUIA In 17,21

(Aleluia) Toţi să fie una, precum tu, Tată, eşti în mine şi eu în tine,

ca să creadă lumea că tu m-ai trimis pe mine. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Ei să fie în chip desăvârşit una.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 17,20-26

În acel timp, Isus şi-a ridicat ochii spre cer şi s-a rugat astfel: 20 „Părinte sfânt, nu mă rog numai pentru aceştia, ci şi pentru cei care vor asculta cuvintele lor şi vor crede în mine: 21 toţi să fie una; după cum tu, Părinte, eşti în mine şi eu în tine, aşa şi ei să fie în noi una, ca lumea să creadă că tu m-ai trimis. 22 Slava pe care mi-ai dat-o tu eu le-am dat-o lor, 23 ca să fie una precum noi una suntem: eu în ei şi tu în mine. Ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că tu m-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum m-ai iubit pe mine. 24 Părinte, vreau ca şi cei pe care mi i-ai dat să fie împreună cu mine acolo unde sunt eu, ca ei să vadă slava pe care mi-ai dat-o, pentru că tu m-ai iubit pe mine mai înainte de întemeierea lumii. 25 Părinte drept, lumea pe tine nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut şi aceştia au cunoscut că tu m-ai trimis. 26 Eu le-am făcut cunoscut numele tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care m-ai iubit tu să fie în ei şi eu în ei”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Fap 22,30; 23,6-11; Ps 15; In 17,20-26

În această evanghelie, care ne deschide spre profunzimi extraordinare, aş vrea să subliniez aceste cuvinte: „Slava pe care mi-ai dat-o tu, eu le-am dat-o lor, ca să fie una precum noi una suntem”.

Domnul Isus ne spune că el ne-a dat gloria sa; trebuie, deci, să ne deschidem spre ea, să o primim. Şi pentru a o primi bine, este necesar să ştim despre ce glorie este vorba. În rugăciunea sa Isus afirmă că e o glorie care provine din iubirea Tatălui: „Slava pe care tu mi-ai dat-o pentru că m-ai iubit mai înainte de întemeierea lumii”. Şi dacă motivul acestui dar este „ca toţi să fie una”, e tocmai pentru că este o glorie dată din iubire.

E clar că e o glorie foarte diferită de aceea care vine din orgoliu. Gloria pe care orgoliul o caută creează diviziune: vrei să fii superior altora, să te deosebeşti de ei, să te separi de ei, în special de cei umili, de cei săraci. Aceasta este o glorie umană. Gloria lui Isus, o ştim, este gloria celui care a venit pentru a sluji, care s-a înjosit pe sine până la nivelul nostru, care s-a identificat cu noi, care ne-a spălat picioarele.

Gloria cea mai curată este a aceluia care nu a căutat niciodată propria glorie, şi care tocmai pentru aceasta a fost glorificat de Tatăl.

Sfântul Paul, în minunatul imn din Scrisoarea către Filipeni, spune acelaşi lucru. Cristos, care ar fi putut revendica, deja din timpul vieţii sale pământeşti, gloria Fiului lui Dumnezeu, „s-a umilit pe sineY făcându-se ascultător până la moarte, şi încă moartea pe cruce. De aceea, Dumnezeu l-a înălţat şi i-a dat un nume care este mai presus de orice alt numeY„: i-a dat o glorie care este mai presus de orice glorie, gloria „Domnului”. Isus nu şi-a atribuit-o, a primit-o de la Tatăl tocmai pentru că el renunţase la toate.

Iată cum putem să fim una: primind gloria pe care Domnul ne-o dă, o glorie care ne pune în serviciul altora, care ne deschide faţă de toţi, care ne face să ne simţim la acelaşi nivel cu cei săraci şi cu cei umili.

„Gloria pe care tu mi-ai dat-o, eu le-am dat-o lor, pentru ca ei să fie una... Eu în ei şi tu în mine...„. E gloria iubirii generoase: „Iubirea cu care tu m-ai iubit să fie în ei, şi eu în ei”.

Dacă vrem să ne pregătim pentru venirea Duhului Sfânt, să urmăm invitaţia sfântului Paul: „Să aveţi în voi aceleaşi sentimente care au fost în Cristos Isus”, să căutăm adevărata glorie în dăruirea totală de noi înşine, în fidelitate faţă de mişcarea care provine de la Tatăl în Duhul Sfânt.