en-USro-RO

| Login
18 octombrie 2018

Calendarul zilei

Joi, 18 octombrie 2018

Sfintii zilei
SF. LUCA, ev.
Liturghierul Roman
SF. LUCA, ev.
Liturghie proprie, Gloria, prefațã pentru apostoli II
roșu, P
Lectionar
2Tim 4,10-17ab: Numai Luca este cu mine.
Ps 144: Credincioșii tãi sã facã cunoscute faptele puterii tale, Doamne.
Lc 10,1-9: Secerișul este mare, însã lucrãtorii sunt puțini.
Meditatia zilei
SF. LUCA, ev.

 

Sfintii zilei

Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet

 Liturghierul Roman

DUMINICA A X-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 
Domnul este lumina şi mântuirea mea: de cine mă voi teme
Domnul este apărătorul vieţii mele: de cine mă voi înfricoşa
Prigonitorii şi duşmanii mei se clatină şi cad.                           Cf. Ps 26,1-2

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, izvorul oricărui bine, ascultă-ne rugăciunea: 
inspiră-ne să cugetăm la cele drepte şi călăuzeşte-ne ca să le împlinim. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, să priveşti cu bunăvoinţă la darul slujirii noastre: 
el să fie pentru tine jertfă bineplăcută, iar nouă să ne sporească iubirea. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Doamne, tu eşti stânca mea, 
fortăreaţa mea şi eliberatorul meu, 
Dumnezeul meu, ajutorul meu!                                    Ps 17,3 

sau:
Dumnezeu este iubire 
şi cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu,
iar Dumnezeu rămâne în el.                                         1In 4,16

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

P
uterea tămăduitoare a tainelor tale, Doamne, să ne elibereze cu blândeţe 
de toate pornirile strâmbe şi să ne călăuzească pe calea cea dreaptă. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Isus ilustreazã semnificația Legii prin intermediul unor exemple concrete scoase din viața zilnicã a timpului. În templu sunt oferite jertfe lui Dumnezeu ca mulțumire sau pentru ispãșirea pãcatelor... ªi totuși, este mult mai importantã reconcilierea cu cel pe care l-am ofensat. Înainte de a ajunge la tribunal sã facem tot posibilul pentru a ajunge la un acord.

LECTURA I

Ilie s-a rugat şi Dumnezeu a dat ploaie.

Citire din cartea întâi a Regilor 18,41-46

În zilele acelea, 41 profetul Ilie a spus regelui Ahab: „Urcă-te, mănâncă şi bea, căci aud ropot de ploaie puternică”. 42 Regele Ahab s-a urcat să mănânce şi să bea, iar Ilie s-a urcat pe vârful muntelui Carmel, s-a ghemuit la pământ, punându-şi faţa între genunchi. 43 Apoi a poruncit servitorului său: „Urcă-te şi priveşte spre mare!” Servitorul s-a urcat, a privit şi a zis: „Nu-i nimic”. Ilie a poruncit de şapte ori la rând: „Întoarce-te!” 44 A şaptea oară servitorul a anunţat: „Iată un nor care se ridică dinspre mare, mic cât un pumn”. Atunci Ilie i-a spus servitorului: „Mergi şi spune-i regelui Ahab: Înhamă caii şi coboară de pe munte, ca să nu te prindă ploaia!” 45 Puţin câte puţin cerul s-a întunecat de nori mânaţi de vânt şi a căzut o ploaie mare. Ahab s-a urcat în carul său şi a plecat spre Isreel. 46 Mâna Domnului a pus stăpânire pe Ilie. El şi-a ridicat haina şi a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Isreel.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 64,10abcd. 10e-11.12-13 (R.: 2a)

R.: Doamne, tu faci să crească roadele pământului.

10abcd Tu porţi de grijă pământului,

tu îi potoleşti setea, tu îl umpli cu bogăţii;

rezervoarele cerului sunt pline cu apă. R.

 

10e Tu faci să crească grâul pentru oameni. Astfel pregăteşti pământul:

11 îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,

îl înmoi cu ploaie şi-i binecuvântezi răsadurile. R.

 

12 Încununezi tot anul cu binecuvântările tale:

pe urmele tale curge belşugul.

13 Păşunile pustiului sunt bogate,

colinele sunt încinse cu veselie. R.

 

ALELUIA In 13,34

(Aleluia) Poruncă nouă vă dau vouă, spune Domnul;

să vă iubiţi unul pe altul, cum v-am iubit şi eu pe voi. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Oricine se mânie pe fratele său va fi tras la judecată.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 5,20-26

În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 20 „Dacă dreptatea voastră nu va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. 21 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi», iar dacă cineva va ucide, va fi tras la judecată. 22 Eu însă vă spun: oricine se mânie pe fratele său va fi tras la judecată. Cine va spune fratelui său: «Prostule», va fi dat pe mâna Sinedriului; cine-i va spune: «Nebunule», va fi sortit focului Gheenei. 23 Deci dacă îţi aduci darul tău la altar, iar acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, şi du-te de te împacă mai întâi cu fratele tău, apoi vino şi adu-ţi darul. 25 Împacă-te repede cu duşmanul tău, cât timp mai eşti cu el pe drum, ca nu cumva duşmanul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului, iar temnicerul să te arunce în închisoare. 26 Îţi spun adevărul: nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei plăti şi ultimul ban”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

1Rg 18,41-46; Ps 64; Mt 5,20-26

Evanghelia de astăzi ne ajută să reflectăm asupra unicei porunci a iubirii: iubirea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele.
Isus ne avertizează: „Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe aceea a cărturarilor şi fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor”. Fariseii se gândeau aproape exclusiv la raportul cu Dumnezeu (dimensiunea verticală a iubirii), negând justul raport cu aproapele (dimensiunea orizontală). Isus, în schimb, consideră iubirea fraternă o exigenţă riguroasă, în aşa fel încât, în acest pasaj al evangheliei, pare să-l pună chiar deasupra ofertei făcute lui Dumnezeu: „Dacă îţi aduci darul tău la altar, iar acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, şi du-te de te împacă mai întâi cu fratele tău, apoi vino şi adu-ţi darul”. Darul cel mai preţios este tocmai această ofertă de caritate fraternă, dacă ea lipseşte, tot restul nu mai valorează nimic. Aparentei preferinţe îi putem găsi un răspuns foarte simplu. Isus vrea să trăiască în noi, de aceea, vrea o caritate perfectă şi ne cere să nu sufocăm în noi viaţa sa cu judecăţi, atitudini, cuvinte contrare carităţii.
Ofranda noastră adusă la altar înseamnă, de fapt, viaţa noastră pusă la dispoziţia lui şi lui îi este plăcută dacă ea permite ca el să trăiască în noi. Altfel, ne spune: „Dacă darul tău nu este expresia unei iubiri disponibile faţă de fratele tău, mergi mai întâi şi te împacă cu el, apoi vino la mine”.
Nu este posibilă separarea celor două iubiri, deoarece Isus se găseşte în punctul de întâlnire al celor două dimensiuni: el iubeşte fraţii pentru că îl iubeşte pe Tatăl, şi îl iubeşte pe Tatăl iubind fraţii.
Să-i cerem lui Isus ca acest mesaj al său să devină tot mai mult însăşi viaţa noastră.