en-USro-RO

| Login
16 iunie 2019

Calendarul zilei

Duminică, 16 iunie 2019

Sfintii zilei
† PREASFÂNTA TREIME
Ss. Benone, ep.; Iudita, vãduvã, m.
Liturghierul Roman
† PREASFÂNTA TREIME
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefațã proprie
alb, P
Lectionar
Prov 8,22-31: Înțelepciunea a fost plãsmuitã înainte de a fi fost fãcut pãmântul.
Ps 8: Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul!
Rom 5,1-5: Iubirea lui Dumnezeu a fost revãrsatã în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.
In 16,12-15: Toate câte le are Tatãl sunt ale mele; de aceea v-am spus cã Duhul ia dintr-al meu și vã va vesti.

 

Sfintii zilei

Ss. Fc. Maria, Ajutorul Creștinilor; Donațian și Rogațian, m.

 Liturghierul Roman

Vineri din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal

Ant. la intrare 
Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, 
să primească puterea, bogăţia, 
înţelepciunea, tăria şi cinstea, aleluia!        Ap 5,12 
 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Te rugăm, Dumnezeule, să ne dai harul 
ca viaţa noastră să corespundă mereu misterului pascal. 
Noi îl celebrăm acum cu bucurie: 
puterea lui să ne ocrotească necontenit şi să ne mântuiască. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos.  
     
ASUPRA DARURILOR
Milostive Dumnezeule, 
te rugăm, sfinţeşte aceste daruri 
şi, primind jertfa spirituală pe care ţi-o aducem, 
fă din noi ofrandă veşnică bineplăcută ţie. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Cristos a înviat din morţi 
şi ne-a răscumpărat, aleluia! 
  

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Î
mpărtăşindu-ne, Doamne, cu darul sfintelor taine, 
te rugăm cu umilinţă 
ca jertfa pe care Fiul tău ne-a poruncit s-o aducem în amintirea lui 
să mărească în inimile noastre iubirea. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Primind iubirea lui Dumnezeu arãtatã în Isus și rãmânând uniți cu el, ucenicii aduc roade. Rodul pe care îl vrea Dumnezeu este iubirea reciprocã: „Sã vã iubiți unii pe alții, așa cum eu v-am iubit pe voi”. Modelul este Isus care a ajuns la culmea iubirii dându-și viața pentru prietenii sãi.

LECTURA I

Duhul Sfânt şi noi înşine am hotărât să nu vă impunem nici o altă sarcină în afară de acestea care sunt necesare.

Citire din Faptele Apostolilor 15,22-31

În zilele acelea, 22 apostolii şi bătrânii, împreună cu toată Biserica, au ales pe doi dintre ei, pe care să-i trimită la Antiohia împreună cu Paul şi Barnaba. Aceştia erau: Iuda, numit şi Barsaba, şi Sila, bărbaţi de frunte printre fraţi; 23 lor le-au încredinţat următoarea scrisoare: „Apostolii, bătrânii şi fraţii, salută pe fraţii de origine păgână din Antiohia, Siria şi Cilicia! 24 Deoarece am aflat că unii dintre noi, fără încuviinţarea noastră, s-au dus şi v-au tulburat şi cu vorbele lor v-au neliniştit sufletele, 25 noi în unanimitate am hotărât să alegem nişte oameni şi să-i trimitem la voi cu iubiţii noştri Barnaba şi Paul, 26 oameni care şi-au pus viaţa pentru numele Domnului nostru Isus Cristos. 27 V-am trimis, aşadar, pe Iuda şi pe Sila, care să vă transmită acelaşi lucru prin viu grai. 28 Duhul Sfânt şi noi înşine am hotărât să nu vă impunem nici o altă sarcină în afară de acestea care sunt necesare: 29 Să vă feriţi de cărnurile jertfite idolilor, de sânge, de ceea ce a fost ucis prin sugrumare şi de necurăţie. Dacă vă veţi feri de acestea, veţi fi pe calea cea bună. Multă sănătate!” 30 Cei trimişi au coborât la Antiohia şi, adunând mulţimea credincioşilor, le-au predat scrisoarea. 31 La citirea ei toţi s-au bucurat de această îmbărbătare.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 56,8-9.10-12 (R.: 10a)

R.: Te voi lăuda pe tine, Doamne, în faţa tuturor popoarelor.

sau

Aleluia.

Inima mea este plină de pace, Dumnezeule,

inima mea este plină de pace;

ţie îţi voi cânta

şi te voi lăuda cu toate instrumentele.

Tresaltă, suflete al meu,

şi voi, alăute şi harpe, treziţi-vă

şi chemaţi zorile să cânte împreună cu noi. R.

10 Te voi lăuda printre popoare, Doamne,

te voi cânta printre neamuri.

11 Pentru că bunătatea ta ajunge până la ceruri

şi fidelitatea ta până la nori.

12 Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule,

peste tot pământul să se întindă slava ta. R.

 

ALELUIA In 15,15b

(Aleluia) V-am numit prietenii mei, spune Domnul;

deoarece toate câte le-am auzit de la Tatăl meu

vi le-am făcut cunoscute vouă. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Acestea vă poruncesc vouă ca să vă iubiţi unii pe alţii.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,12-17

În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 12 „Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit şi eu pe voi. 13 Nimeni nu are o mai mare dragoste decât aceasta ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi. 14 Voi sunteţi prietenii mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. 15 De acum nu vă mai numesc slugi, pentru că sluga nu ştie ce face stăpânul său, dar v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl meu vi le-am făcut cunoscute. 16 Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roade, iar roadele voastre să rămână, ca Tatăl să vă dea tot ceea ce veţi cere în numele meu. 17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unii pe alţii”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Fap 15,22-31; Ps 56; In 15,12-17

 

Textul evangheliei de astăzi repetă la început şi la sfârşit porunca Domnului: „Să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit şi eu pe voi”. Porunca iubirii creştine este precizată aici într-o manieră nouă. Deja mai înainte, Isus spusese că există două porunci: porunca de a-l iubi pe Dumnezeu din toată inima şi aceea ce a-l iubi pe aproapele, cu trimitere la Vechiul Testament. E deja mult, foarte mult, să iubeşti pe altul ca pe tine însuţi. Dar porunca Domnului merge mai departe: „Să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum eu v-am iubit pe voi”. Aceasta înseamnă mult mai mult, şi aceasta este iubirea creştină: să iubeşti pe alţii cum Isus ne-a iubit. Nu există iubire mai mare, o spune însuşi Isus.

Cum este iubirea lui Isus faţă de noi? Este delicată şi mare. El ne numeşte prietenii săi şi ne explică: un servitor nu cunoaşte secretele stăpânului său, în schimb, el ne-a făcut să intrăm în intimitatea sa, ne-a făcut să cunoaştem, să spunem aşa, secretele familiei sale: „Tot ce am auzit de la Tatăl v-am făcut cunoscut vouă”.

Uneori ne gândim la caritate ca la o iubire oarecum impersonală, puţin distantă, care nu caută în mod real intimitatea. Domnul, însă, ne dă un exemplu diferit: a ne deschide spre alţii înseamnă a accepta ca ei să cunoască secretele noastre, a accepta să împărţim cu ei lucrurile cele mai intime, dacă Dumnezeu ne dă acest har.

Această iubire delicată este, în acelaşi timp, mare, puternică: „Nimeni nu are o mai mare dragoste decât aceasta, ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi”. Iată modelul: iubirea unui om-Dumnezeu răstignit şi înviat, care pentru noi a mers până la sacrificiul suprem, dându-şi viaţa sa. Noi suntem chemaţi să ne iubim unii pe alţii în acest mod. Este extraordinar, este înspăimântător într-un oarecare sens, dar aceasta este vocaţia noastră. Primii creştini au înţeles bine, într-atât că au schimbat limbajul, nu mai spuneau: Să iubeşti pe aproapele ca pe tine însuţi, ci: Să iubeşti pe aproapele mai mult decât viaţa proprie. În Didahia(Învăţătura apostolilor) se spune literalmente: „Să-i iubeşti pe alţii mai presus decât propriul tău suflet”, adică mai mult decât propria-ţi viaţă. Este într-adevăr, aceasta o vocaţie teribilă, nu vom reuşi niciodată să mergem până la sfârşitul acestui drum, dar este vocaţia noastră şi este bine pentru noi să ne gândim şi să-i cerem Domnului ajutorul pentru a progresa pe această cale a iubirii fraterne delicate şi mari.