en-USro-RO

| Login
Saturday, August 24, 2019

Calendarul zilei

Sâmbătă, 24 august 2019

Sfintii zilei
SF. BARTOLOMEU, ap.
Liturghierul Roman
SF. BARTOLOMEU, ap.
Liturghie proprie, Gloria, prefațã pentru apostoli
roșu, P
Lectionar
Ap 21,9b: Pe temeliile cetãții erau douãsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai mielului.
Ps 144: Sfinții tãi, Doamne, cântã slava împãrãției tale.
In 1,45-51: Iatã cu adevãrat un israelit în care nu este viclenie!
Meditatia zilei
SF. BARTOLOMEU, ap.

 

Sfintii zilei

Sf. Anton de Padova, pr. înv. **

 Liturghierul Roman

13 iunie
Sf. Anton de Padova, pr. înv. **

Ant. la intrare 
În mijlocul adunării, i-a deschis gura Domnul 
şi l-a umplut de Duhul înţelepciunii şi al înţelegerii;
cu veşmânt de slavă l-a îmbrăcat (T.P. aleluia).         Cf. Sir 15,5

sau: 

Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
şi limba lui rosteşte dreptatea; 
legea Dumnezeului său este în inima lui (T.P. aleluia). Ps 36,30-31 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, 
tu i-ai dăruit poporului tău, în sfântul Anton, 
un predicator de seamă al evangheliei 
şi un mijlocitor puternic în necazuri; 
dă-ne harul, ca, ajutaţi de el, 
să urmăm învăţăturile vieţii creştine, 
şi astfel, să simţim ocrotirea ta în toate încercările şi suferinţele. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 


ASUPRA DARURILOR
 
Să-ţi fie plăcută, Doamne, 
jertfa pe care ţi-o înfăţişăm cu dragă inimă 
în sărbătoarea sfântului Anton,
oferindu-ne pe noi înşine cu totul ţie,
după exemplul lui şi lăudându-te într-un glas.
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Acesta este slujitorul credincios şi înţelept, 
pe care Domnul l-a pus peste familia sa, 
ca să le dea hrană la vreme potrivită (T.P. aleluia).  Cf. Lc 12,42
 
sau: 

Cel care cugetă zi şi noapte la legea Domnului
aduce rod la timpul potrivit (T.P. aleluia).                 Cf. Ps 1,2-3 
                                                                          


DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm, Doamne, să-i lumineze Cristos învăţătorul
pe toţi aceia pe care i-a hrănit cu pâinea cea vie,
pentru ca, în sărbătoarea sfântului Anton,
ei să înveţe adevărul şi să-l înfăptuiască în iubire.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Nãscut la Lisabona, Fernando (1195-1231) a fost mai întâi canonic regular al sfântului Augustin la Coimbra, unde a fost hirotonit preot. Papa Grigore al IX-lea l-a numit Chivotul Testamentului, fiind sigur cã dacã s-ar fi pierdut toate exemplarele Bibliei, Anton ar fi scris-o din memorie. ªi-a luat numele de Anton când a intrat la franciscani cu dorința de a se dedica rãspândirii credinței la popoarele din Africa. I-a fost dat sã-și împlineascã misiunea de predicator în Franța și în Italia: a convertit mulți eretici și este primul din ordin care a predat fraților teologia. A scris predici strãbãtute de adâncã învãțãturã și de mare frumusețe. A murit la Padova, la 36 de ani.

LECTURA I

Domnul m-a uns şi m-a trimis să aduc săracilor vestea cea bună.

Citire din cartea profetului Isaia 61,1-3a

Duhul Domnului este peste mine, căci Domnul m-a uns şi m-a trimis să aduc săracilor vestea cea bună, să-i vindec pe cei cu inima zdrobită; să le vestesc celor închişi eliberarea şi celor prinşi în război libertatea; să dau de ştire un an de milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să-i mângâi pe toţi cei întristaţi; 3a să aduc alinare celor care plâng în Sion; să le pun pe cap o coroană împărătească în locul cenuşii de pocăinţă, să le schimb veşmântul de doliu cu untdelemnul bucuriei, să le pun haine de sărbătoare în locul disperării.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 18,8.9.10.11

R.: Legea ta, Doamne, este mereu în inima mea.

Legea Domnului este desăvârşită,

înviorează sufletul;

mărturia Domnului este adevărată,

îl face înţelept pe cel neştiutor. R.

 

Orânduirile Domnului sunt drepte,

înveselesc inima,

poruncile Domnului sunt strălucitoare,

luminează ochii. R.

 

10 Frica de Domnul este curată;

rămâne în veacul veacului;

judecăţile Domnului sunt adevărate,

toate sunt drepte. R.

 

11 Ele sunt mai preţioase decât aurul

şi decât toate pietrele scumpe,

mai dulci decât fagurele

şi decât mierea. R.

ALELUIA Cf. Lc 4,18

(Aleluia) Domnul m-a trimis să vestesc săracilor evanghelia;

să propovăduiesc celor închişi eliberarea. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Secerişul este mult, iar lucrătorii puţini.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 10,1-9

În acel timp, Domnul a ales încă şaptezeci şi doi de ucenici şi i-a trimis doi câte doi înaintea sa, în fiecare cetate sau loc pe unde avea să treacă el. Şi le-a zis: „De secerat este mult, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe stăpânul secerişului să trimită lucrători la secerişul său. Mergeţi! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. Nu luaţi cu voi nici bani, nici desagă, nici sandale şi nu salutaţi pe nimeni pe drum. În orice casă veţi intra, spuneţi mai întâi: «Pace acestei case!». Şi de se află acolo un fiu al păcii, pacea pe care i-o doriţi va coborî asupra lui; altfel se va întoarce la voi. Rămâneţi în acea casă, mâncaţi şi beţi ceea ce vi se dă, căci cine munceşte are dreptul la plată. Nu vă mutaţi din casă în casă. 8Când veţi intra într-o localitate şi veţi fi primiţi, mâncaţi ce vi se va pune înainte, vindecaţi bolnavii care se află acolo şi spuneţi oamenilor: «Împărăţia lui Dumnezeu este aproape de voi!»”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 61,1-3; Ps 18; Lc 10,1-9

Este un mare privilegiu pentru un apostol al Domnului să-şi poată aplica sieşi magnificul text al lui Isaia, pe care Isus din Nazaret l-a aplicat pentru propria-i persoană: „Duhul Domnului este asupra mea, căci Domnul m-a uns şi m-a trimis să duc săracilor vestea cea bună...

Duhul lui Dumnezeu era cu adevărat peste Anton de Padova, care a dus vestea cea bună, evanghelia, săracilor cu un succes extraordinar. El a bandajat rănile inimilor frânte, a anunţat eliberarea prizonierilor, într-un mod atât de strălucit, atât de extraordinar, încât a fost canonizat la doar un singur an după moartea sa. E un lucru care astăzi ar fi imposibil, dar care spune foarte clar cât de profundă a fost veneraţia poporului creştin faţă de el.

În acest text al lui Isaia, în care vedem clar acţiunea Duhului mângâietor ce alină rănile inimii, care îi consolează pe cei întristaţi, aş vrea să subliniez vestea eliberării, care ne prezintă Duhul în acţiune ca creator, aşa cum îl invocă imnul Rusaliilor.

Toţi suntem prizonieri ai atâtor condiţionări, provenind din temperamentul nostru, din circumstanţe, din starea de sănătate, din raporturile cu ceilalţi, care nu sunt întotdeauna armonioaseY Şi căutăm eliberarea.

Dar adevărata eliberare vine într-un mod neaşteptat, într-un mod paradoxal, prin Duhul lui Dumnezeu, care nu rezolvă problemele, dar le depăşeşte, făcându-ne să trăim viaţa la un nivel superior.

În viaţa sfântului Anton putem constata această eliberare operată de Duhul Sfânt. Anton ar fi putut să fie foarte dezamăgit, trist, deoarece toate planurile sale au fost năruite. Voia să fie misionar, voia să fi murit chiar ca martir şi tocmai pentru aceasta s-a îmbarcat pentru a merge între musulmani. Dar călătoria sa nu-şi atinge scopul: în loc să debarce în ţările arabe, el a debarcat tot între creştini, în Sicilia, şi apoi a rămas în Italia.

Ar fi putut să-şi petreacă tot restul vieţii sale compătimindu-se pe sine: „N-am putut să-mi realizez vocaţia!” Şi, în schimb, viaţa sa a înflorit acolo unde Domnul l-a plantat fără să-şi dea seama: a început îndată să predice, să facă binele de care era capabil, şi şi-a dobândit o faimă extraordinară.

Asta înseamnă că Duhul Sfânt l-a eliberat de acele obstacole care ar fi putut să-şi aibă originea chiar în el însuşi şi, astfel, Anton şi-a descoperit darul, carisma sa adaptându-se la circumstanţele neprevăzute ale vieţi sale.

În acelaşi mod, Duhul vrea să ne elibereze şi pe noi şi să ne facă vestitori ai adevăratei libertăţi. Dacă suntem docili faţă de el, nu rămânem prizonieri ai temperamentului nostru, deoarece Duhul poate să-l domine, fără să-l suprime, dar să-i folosească potenţialităţile.

Duhul Sfânt ne eliberează chiar şi atunci când proiectele noastre sunt obstacole dintr-un motiv sau altul. Spre exemplu, dacă avem o sănătate şubredă, am putea să ne lamentăm într-una deoarece nu putem face ceea ce am vrea şi ceea ce ar trebui în serviciul Domnului. Dar dacă suntem docili faţă de Duhul Sfânt, el ne ajută să înaintăm în libertate ca şi cei trei tineri în cuptorul cu foc, adică ne ajută să ne folosim de toate obstacolele şi limitele noastre pentru a aduce slavă lui Dumnezeu şi chiar pentru a-i ajuta pe alţii, prin binele pe care li-l putem face.

Acelaşi lucru se întâmplă când dificultăţile vin din partea altora, din deciziile altora, decizii contrare cu cele pe care le aşteptam. Întotdeauna, dacă îl rugăm, Duhul Sfânt ne ajută să găsim nu soluţia umană, ci soluţia sa, divină, aducătoare de o mare fecunditate spirituală şi apostolică.

Dar pentru a obţine această eliberare şi să putem fi vestitorii ei, este absolut necesară rugăciunea, o rugăciune nu mecanică, nu maşinală, ci asiduă, perseverentă, încrezătoare, plină de dorinţe profunde, docilă faţă de Duhul Sfânt, care pregăteşte sufletul pentru soluţiile divine.

Dacă Duhul Sfânt oferă soluţia, întotdeauna ea este una eliberatoare, care nu ignoră circumstanţele concrete, dar trece dincolo de ele şi creează o realitate „spirituală”, o „nouă creaţie”. Cum spune sfântul Paul, cine trăieşte în Cristos este o creatură nouă, în Duhul Sfânt.