en-USro-RO

| Login
24 august 2019

Calendarul zilei

Sâmbătă, 24 august 2019

Sfintii zilei
SF. BARTOLOMEU, ap.
Liturghierul Roman
SF. BARTOLOMEU, ap.
Liturghie proprie, Gloria, prefațã pentru apostoli
roșu, P
Lectionar
Ap 21,9b: Pe temeliile cetãții erau douãsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai mielului.
Ps 144: Sfinții tãi, Doamne, cântã slava împãrãției tale.
In 1,45-51: Iatã cu adevãrat un israelit în care nu este viclenie!
Meditatia zilei
SF. BARTOLOMEU, ap.

 

Sfintii zilei

Ss. Epafra, ep. m.; Macrina, cãlug.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XV-A DE PESTE AN 


Ant. la intrare 
Cu inima curată vreau să apar în faţa ta, Doamne, 
şi să privesc cu nesaţ chipul tău.                                                  Cf. Ps 16,15 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, tu le arăţi celor rătăciţi lumina adevărului, 
ca să se poată întoarce pe calea ta; 
dă-le tuturor acelora care poartă numele de creştin tăria 
de a înlătura tot ceea ce se împotriveşte acestui nume
şi de a îndeplini ceea ce îi corespunde. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Priveşte, Doamne, la darurile Bisericii, 
care se roagă, şi dăruieşte-le credincioşilor
care le vor primi harul de a creşte necontenit în sfinţenie. 
Prin Cristos, Domnul nostru.
 
Ant. la Împărtăşanie 
Vrabia îşi găseşte o casă şi rândunica un cuib, unde să-şi pună puii lor. 
Altarele tale, Domnul oştirilor, regele meu şi Dumnezeul meu! 
Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta, în veci te vor lăuda!               Cf. Ps 83,4-5 

sau:
Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu 
rămâne în mine şi eu el, spune Domnul.                                                     In 6,56 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

Tu ne-ai hrănit, Doamne, cu pâinea cerească; 
dă-ne, te rugăm, bucuria ca, ori de câte ori 
ne facem părtaşi de aceste taine, 
să crească în noi harul răscumpărării. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Când ființa umanã se hotãrãște sã întreprindã de una singurã cucerirea mântuirii sale, absolutizeazã și sacralizeazã mijloacele care, dupã pãrerea sa, ar trebui sã-l ducã la dobândirea acelui scop. Așa fãceau fariseii opunându-se celui care voia sã dispunã de sâmbãtã. Cel care acceptã iubirea Tatãlui ca un dar știe însã cã mântuirea sa nu depinde de mijloace externe, ci de un „da” fãrã rezerve.

LECTURA I

Veţi înjunghia mielul către seară; voi vedea sângele şi voi trece mai departe.

Citire din cartea Exodului 11,10–12,1-14

În zilele acelea, 10 Moise şi Aron au săvârşit minuni în faţa faraonului, dar Domnul îi împietrise inima, ca să nu dea drumul fiilor lui Israel din ţara sa. 12,1 Atunci Domnul s-a adresat lui Moise şi lui Aron, spunându-le: „Luna aceasta să fie pentru voi cea dintâi, să vă fie prima lună din an. Spune, aşadar, la toată obştea fiilor lui Israel: în ziua a zecea a lunii acesteia să-şi ia fiecare dintre capii familiei un miel, câte un miel de fiecare casă. Dacă vor fi puţini în familie, încât să nu poată mânca mielul întreg, să ia de la vecinul cel mai apropiat atâtea suflete, câte sunt de trebuinţă ca să poată mânca mielul. Mielul să fie de un an, de parte bărbătească şi fără meteahnă. Puteţi lua fie un miel, fie un ied. Să-l ţineţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia şi atunci, în toată adunarea obştii fiilor lui Israel, să fie înjunghiat către seară. Să ia din sângele lui şi să ungă amândoi uşorii şi tocul de sus al uşii casei în care îl vor mânca. Şi să mănânce, în noaptea aceea, carnea lui friptă la foc; dar să o mănânce cu pâine nedospită şi cu ierburi amare. Nimic din el să nu mâncaţi crud sau fiert în apă, ci trebuie să fie fript pe foc; capul şi picioarele să nu fie despărţite de trup. 10 Să nu lăsaţi nimic din el pentru a doua zi; ceea ce ar rămâne din el pentru a doua zi să fie ars în foc. 11 Să-l mâncaţi astfel: să aveţi coapsele încinse, încălţămintea în picioare şi toiagul în mână. Să-l mâncaţi în grabă, căci este Paştele, adică trecerea Domnului. 12 În noaptea aceea voi trece prin ţara Egiptului şi voi lovi toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la oameni până la animale, şi îi voi judeca pe toţi zeii Egiptului, eu sunt Domnul! 13 La voi sângele va fi un semn pe casele în care vă veţi afla; voi vedea sângele şi voi trece mai departe, astfel încât nu va fi între voi rană ucigătoare, când voi lovi pământul Egiptului. 14 Ziua aceea să fie o zi de comemorare şi să o celebraţi ca o sărbătoare a Domnului; e o lege veşnică. Să o sărbătoriţi din neam în neam”.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 115,12-13.15-16bc.17-18 (R.: 13)

R.: Voi lua potirul mântuirii şi voi invoca numele Domnului.

sau

Aleluia.

12 Ce-i voi da în schimb Domnului,

pentru tot binele pe care mi l-a făcut?

13 Voi lua potirul mântuirii

şi voi invoca numele Domnului. R.

 

15 Lucru de preţ este în faţa Domnului

moartea slujitorilor săi.

16bc Eu sunt slujitorul tău şi fiul slujnicei tale.

Tu ai sfărâmat lanţurile mele. R.

 

17 Îţi voi aduce jertfă de laudă

şi voi invoca numele Domnului.

18 Voi împlini cele făgăduite Domnului,

de faţă cu tot poporul său. R.

 


ALELUIA In 10,27

(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc pe ele şi ele mă urmează. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Fiul Omului este stăpânul sâmbetei.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 12,1-8

Într-o zi de sâmbătă, pe când Isus trecea printr-un lan de grâu, ucenicii săi, fiindu-le foame, au început să rupă spice şi să le mănânce. Văzând aceasta, fariseii i-au zis: „Iată că ucenicii tăi fac ceea ce nu este permis în zi de sâmbătă”. Dar el le-a răspuns: „N-aţi citit ce a făcut David, când el şi însoţitorii săi erau înfometaţi? Cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi au mâncat pâinile pentru ofrandă, pe care nici el, nici însoţitorii lui, ci numai preoţii aveau voie să le mănânce. Sau n-aţi citit în Lege că în ziua de sâmbătă preoţii, în templu, calcă repausul de sâmbătă, fără să se facă vinovaţi de ceva? Şi eu vă spun: Aici este vorba de unul mai mare decât templul. Dacă aţi fi înţeles ce vrea să spună acest cuvânt: „Milă vreau şi nu jertfă”, nu i-aţi fi condamnat pe nişte oameni nevinovaţi. Pentru că Fiul Omului este stăpânul sâmbetei”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Ex 11,10-12.14; Ps 115; Mt 12,1-8

S-ar putea vedea un oarecare contrast între minuţioasele prescrieri ale Cărţii Exodului privitoare la mielul pascal şi cuvintele lui Isus din evanghelia de astăzi: „Milă vreau, şi nu jertfă”.

Vorbind astfel, Isus exprimă spiritul Vechiului Testament, bazat pe simboluri. De exemplu, sângele mielului nu este capabil să mântuiască, la fel toate prescrierile despre sacrificiu nu sunt lucruri esenţiale, dar precizează semnificaţia simbolului. Mielul B e precizat de două ori acest lucru B trebuie să fie mâncat „nu crud sau fiert în apă, ci trebuie să fie fript pe foc”. Aici putem să găsim ceva care pune în raport „sacrificiul” şi „mila”. Moartea lui Isus este dăruirea totală de sine, supremul sacrificiu, act de milă. Acum, Isus în pătimirea sa, este transformat de Duhul Sfânt care este adevăratul foc, focul carităţii şi al milostivirii. Carnea „prăjită la foc” sugerează acest adevărat sacrificiu.

Viaţa creştină nu este făcută din sacrificii rituale, ci este unire cu Cristos. Când participăm la Liturghie nu suntem prezenţi la o ceremonie, ci ne unim cu Isus, oferind viaţa noastră împreună cu a sa, pentru a fi consumaţi în focul iubirii.

„Milă vreau, şi nu jertfă”. Isus readuce această frază a Scripturii la capătul unei controverse cu fariseii, scandalizaţi din cauza discipolilor care în zi de sâmbătă culegeau spice pentru a-şi potoli foamea. Fariseii erau siguri că sunt drepţi şi că fac voinţa lui Dumnezeu fiind atât de legaţi de prescripţii, detalii, amănunte. Dar aceasta nu e înţelepciunea evanghelică. Dumnezeu s-a manifestat ca un eliberator şi vrea ca şi elanul nostru spre dânsul să fie semnul ascultării unor fii liberi, ascultători deoarece sunt liberi, capabili de a lua în consideraţie situaţiile, de a le judeca, de a ne decide pentru bine. Dumnezeu vrea să trăim în caritate şi fiecare precept este subordonat ei: „Sâmbăta este făcută pentru om, şi nu omul pentru sâmbătă”. Astfel, viaţa noastră va da mărturie despre el, despre Dumnezeu care creează oameni liberi.