en-USro-RO

| Login
14 octombrie 2019

Calendarul zilei

Luni, 14 octombrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Calist I, pp. m. *
Liturghierul Roman
Luni din sãptãmâna a 28-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde (roșu), IV, LP
Lectionar
Rom 1,1-7: Prin Cristos am primit har și misiunea apostolicã de a duce la ascultarea credinței toate națiunile.
Ps 97: Domnul a fãcut cunoscutã mântuirea sa.
Lc 11,29-32: Acestei generații nu i se va da alt semn, decât semnul lui Iona.
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 28-a de peste an

 

Sfintii zilei

SS. MATEI, ap. și ev.; Iona, profet

 Liturghierul Roman

21 septembrie
SFÂNTUL MATEI, apostol şi evanghelist


Ant. la intrare 
Mergeţi şi faceţi ucenici din toate naţiunile,
botezându-i şi învăţându-i să ţină
toate câte v-am poruncit, spune Domnul.                 Cf. Mt 28,19-20

Se spune Mărire.

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule,
care, în îndurarea ta negrăită,
ai binevoit să-l alegi pe sfântul Matei
şi din vameş să-l faci apostol,
dă-ne, te rugăm, harul,
ca, sprijiniţi de exemplul şi mijlocirea lui, să te urmăm,
şi astfel, să ne învrednicim
a fi tot mai strâns uniţi cu tine.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Celebrând amintirea sfântului Matei,
îţi înfăţişăm, Doamne, rugăciuni şi jertfe
şi te implorăm cu umilinţă
să priveşti cu bunătate la Biserica ta,
care a primit de la tine credinţa prin propovăduirea apostolilor.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi, spune Domnul.                     Mt 9,13

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Părtaşi la bucuria mântuitoare
cu care sfântul Matei l-a primit cu inimă deschisă
ca oaspete în casa lui, pe Mântuitorul,
te rugăm, Doamne,
să fim pururi întăriţi la ospăţul aceluia
ce a venit să-i cheme la mântuire pe cei păcătoşi, nu pe cei drepţi.
El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.

Lectionar

 Nãscut la Cafarnaum, Matei (Levi în evreiește) era vameș, încasând impozitele pentru stãpânirea romanã. A rãspuns cu promptitudine la chemarea lui Isus. ªi-a îndeplinit misiunea, predicând și culegând cuvintele lui Isus în evanghelia care-i poartã numele. Aceastã evanghelie aratã cum s-au împlinit în Isus toate câte se prevestiserã despre el în Vechiul Testament și cum a inaugurat pe pãmânt împãrãția lui Dumnezeu. A propovãduit în Orient. Conform mentalitãților orientale, hrana se poate servi numai dacã între comeseni existã comuniune. Faptul cã Isus face acest lucru cu persoane ce au o reputație rea, cum este perceptorul de taxe Matei, este de neînțeles pentru farisei. Dar rãspunsul lui Isus aduce luminã: „Nu cei sãnãtoși au nevoie de medic, ci cei bolnavi”.

LECTURA I

Pe unii i-a făcut apostoli, pe alţii vestitori ai evangheliei.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni 4,1-7.11-13

Fraţilor, eu cel întemniţat pentru Domnul, vă rog să urmaţi cum se cuvine chemarea pe care aţi primit-o de la Dumnezeu; fiţi smeriţi, blânzi, răbdători, îngăduiţi-vă cu iubire unii pe alţii, străduiţi-vă să păstraţi unitatea Duhului prin legătura păcii. Este un singur trup, un singur Duh, după cum una este speranţa pe care aţi primit-o: aceea a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur Botez, un singur Dumnezeu, Tată al tuturor, care domneşte peste toate, lucrează prin toţi şi este prezent în noi toţi. Fiecare dintre noi a primit harul în măsura în care i l-a dăruit Cristos. 11 El a dat oamenilor felurite daruri: pe unii i-a făcut apostoli, pe alţii profeţi, pe alţii vestitori ai evangheliei; pe unii păstori şi pe alţii învăţători. 12 Astfel poporul sfânt este organizat pentru a putea împlini misiunea de a sluji şi pentru a se forma trupul lui Cristos, 13 ca în cele din urmă să ajungem cu toţii la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea omului desăvârşit, la plinătatea staturii lui Cristos.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 18,2-3.4-5 (R.: 5a)

R.: În lumea întreagă răsună vestea mântuirii.

Cerul vorbeşte despre slava lui Dumnezeu

şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale.

Ziua dă de ştire acest lucru zilei următoare,

iar noaptea îl destăinuie nopţii următoare. R.

 

Nu e vorbire, nu sunt cuvinte,

nu e un glas care să se poată auzi,

şi totuşi este o solie care străbate tot pământul,

o veste care ajunge la marginile lumii. R.

 

ALELUIA Mc 2,17

(Aleluia) Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci bolnavii.

Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,

ci pe cei păcătoşi, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA

Isus i-a zis: Urmează-mă! Matei s-a ridicat şi l-a urmat.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,9-13

În acel timp, Isus a văzut un om, cu numele de Matei, şezând la biroul lui de vameş şi i-a zis: „Urmează-mă!” Matei s-a ridicat şi l-a urmat. 10 În timp ce stătea la masă în casa acestuia, au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi şi au luat loc alături de el şi de ucenicii lui. 11 Văzând aceasta, fariseii au spus ucenicilor: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi păcătoşii?” 12 Isus auzindu-i, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci cei bolnavi. 13 Învăţaţi ce vrea să spună Scriptura prin aceste cuvinte: «Milă vreau, nu jertfă». Căci n-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Ef 4,1-7.11-13; Ps 18; Mt 9,9-13

În evanghelia de astăzi, Matei însuşi relatează propria chemare pe care a primit-o din partea lui Isus. Sfântul Ieronim observă că numai el, în evanghelia sa, îşi indică propriul nume: Matei; ceilalţi evanghelişti relatând acelaşi episod, îl numesc Levi, cu al doilea nume, probabil mai puţin cunoscut, parcă pentru a acoperi calitatea sa de vameş. Matei, în schimb, insistă în direcţia opusă: se recunoaşte a fi vameşul chemat de Isus, unul dintre vameşii puţin oneşti şi dispreţuiţi, pentru că erau colaboratori ai ocupanţilor romani. Vameşii, păcătoşi chemaţi de Isus, produc scandal.

Matei se prezintă pe sine însuşi ca un vameş iertat şi chemat şi, astfel, ne ajută să înţelegem în ce constă vocaţia de apostol. Înainte de toate, ea înseamnă recunoaşterea iubirii milostive a lui Dumnezeu.

În scrierile sfinţilor părinţi ai Bisericii se vorbeşte adeseori despre apostoli ca despre nişte „principi”; Matei nu se prezintă ca un principe, ci ca un păcătos iertat. Şi aici este B repet B fundamentul apostolatului: să fi experimentat mila lui Dumnezeu, să fi înţeles propria micime şi sărăcie, să o fi acceptat ca „loc” în care se revarsă imensa milostivire a lui Dumnezeu: „Milă vreau; nu am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”.

O persoană care are un profund sentiment al milostivirii divine, nu în abstract, ci în realitate, este pregătită pentru un autentic apostolat. Cine nu-l posedă, chiar dacă este chemat, cu foarte mare dificultate poate să mişte sufletele în profunzime, deoarece nu poate comunica iubirea lui Dumnezeu, iubirea milostivă a lui Dumnezeu. Adevăratul apostol, cum spune sfântul Paul, este plin de umilinţă, de blândeţe, de răbdare, pentru că a experimentat în sine răbdarea, blândeţea şi umilinţa divină, dacă se poate spune aşa: umilinţa divină care se apleacă spre cei păcătoşi, îi cheamă, îi ridică cu răbdare.

Să-i cerem Domnului să avem acest profund sentiment al micimii noastre şi al bogăţiei milostivirii sale; suntem păcătoşi iertaţi. Chiar dacă nu am comis păcate grave, trebuie să spunem împreună cu sfântul Augustin că Dumnezeu ne-a iertat anticipat păcatele pe care prin harul său nu le-am săvârşit. Augustin lăuda milostivirea lui Dumnezeu, care i-a adus iertare pentru păcatele comise din vina sa şi pentru acelea pe care datorită harului lui Dumnezeu le-a putut evita. Cu toţii, deci, putem să-i mulţumim Domnului pentru infinita sa milostivire şi să recunoaştem că suntem sărmani păcătoşi iertaţi, tresăltând de bucurie la gândul bunătăţii divine.