en-USro-RO

| Login
23 noiembrie 2019

Calendarul zilei

Sâmbătă, 23 noiembrie 2019

Sfintii zilei
Ss. Clement I, pp. m. *; Columban, abate *; Lucreția, m.
Liturghierul Roman
Sâmbãtã din sãptãmâna a 33-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde (roșu, alb), I
Lectionar
1Mac 6,1-13: Pentru rãul pe care i l-am fãcut Ierusalimului mor cu mare tristețe!
Ps 9: Te preamãresc, Doamne, pentru dreptatea ta!
Lc 20,27-40: Dumnezeu nu este al celor morți, ci al celor vii.
Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 33-a de peste an

 

Sfintii zilei

Sf. Calist I, pp. m. *

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XXVIII-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 
Dacă te-ai uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine ar mai putea să stea în faţa ta?
La tine, însă, este iertare, Dumnezeul lui Israel!                  Ps 129,3-4

RUGĂCIUNEA ZILEI
Te rugăm, Doamne,
ca harul tău să ne întâmpine
şi să ne însoţească pururi,
ca să nu încetăm niciodată de a face binele.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Primeşte, Doamne, rugăciunile credincioşilor tăi
împreună cu darurile pe care ţi le oferim,
pentru ca, îndeplindu-ne cu iubire
aceste îndatoriri de fii ai tăi,
să putem ajunge în mărirea ta.
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie
 
Bogaţii au sărăcit şi îndură foame,
dar cei care îl caută pe Domnul nu duc lipsă de nimic.           Cf Ps 33,11

sau:
Când se va arăta Domnul, vom fi asemenea lui,
pentru că îl vom vedea aşa cum este.                                          Cf. 1In 3,2 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

Dumnezeule, noi implorăm stăruitor maiestatea ta,
ca, hrănindu-ne cu trupul şi sângele preasfânt al Fiului tău,
să ne faci părtaşi de firea dumnezeiască.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Isus refuzã sã dea un semn spectaculos pentru a-și arãta puterea. Totuși, Dumnezeu oferã acest semn în Cristos înviat, prefigurat de Iona. „Dupã cum Iona a rãmas în pântecele balenei trei zile și trei nopți, tot așa și Fiul Omului va rãmâne trei zile și trei nopți în pântecele pãmântului” (Mt 12,40). Aceste cuvinte ale lui Isus trebuie recitite în lumina învierii.

LECTURA I

Prin Cristos am primit harul şi misiunea de apostol, ca să aducem la credinţă toate popoarele.

Începutul Scrisorii sfântului apostol Paul către Romani 1,1-7

Paul, slujitor al lui Isus Cristos, chemat de el apostol, rânduit pentru predicarea evangheliei lui Dumnezeu, evanghelie pe care o făgăduise mai dinainte prin profeţii săi în Sfintele Scripturi, cu privire la Fiul său, născut din seminţia lui David după trup; rânduit Fiu al lui Dumnezeu cu putere după Duhul sfinţeniei prin învierea din morţi, Isus Cristos Domnul nostru, prin care am primit harul şi misiunea de apostol, ca să aducem la ascultarea credinţei întru numele lui toate neamurile, între care sunteţi şi voi, cei chemaţi să fiţi ai lui Isus Cristos. Tuturor celor care sunt în Roma, iubiţi de Dumnezeu, chemaţi sfinţi: har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 97,1.2-3ab.3c-4 (R.: cf. 2a)

R.: Domnul a făcut cunoscută mântuirea sa.

Cântaţi Domnului un cântec nou,

pentru că a făcut lucruri minunate;

dreapta şi braţul lui cel sfânt

ne-au venit în ajutor. R.

 

Domnul şi-a făcut cunoscută mântuirea

şi a descoperit dreptatea sa înaintea neamurilor.

3ab Şi-a adus aminte de bunătatea şi fidelitatea lui

faţă de casa lui Israel. R.

 

3c Tot pământul a văzut mântuirea Dumnezeului nostru!

Înălţaţi către Domnul strigăte de bucurie,

toţi locuitorii pământului!

Izbucniţi în strigăte de veselie şi cântări de laudă. R.

 


ALELUIA Ps 94,8ab

(Aleluia) Astăzi nu vă împietriţi inimile,

ci ascultaţi glasul Domnului. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Acestei generaţii nu i se va da alt semn, decât cel al profetului Iona.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,29-32

În acel timp, 29 văzând că mulţimile se strângeau în jurul lui, Isus a început să spună: „Generaţia aceasta este o generaţie perfidă; ea cere un semn, dar nu i se va da alt semn, decât cel al profetului Iona. 30 Căci după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, tot aşa şi Fiul Omului va fi un semn pentru această generaţie. 31 Regina de la miazăzi se va ridica în ziua judecăţii alături de oamenii acestei generaţii şi-i va osândi, căci ea de la marginile pământului a venit ca să asculte înţelepciunea lui Solomon; şi iată, aici este unul mai mare decât Solomon. 32 Ninivitenii se vor ridica în ziua judecăţii alături de această generaţie şi o vor osândi, pentru că ei s-au întors la predica lui Iona; şi iată, aici este unul mai mare decât Iona.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Rom 1,1-7; Ps 97; Lc 11,29-32

Începem astăzi Scrisoarea către Romani. Ştim, din conţinutul scrisorii, că Paul scrie din Corint, în iarna dintre anii 57-58, în timp ce era pe punctul de a pleca la Ierusalim, unde avea să ducă ofertele adunate pentru cei săraci. În acelaşi timp, el se gândeşte la călătoriile ulterioare şi are intenţia să meargă la Roma şi să ajungă apoi până în Spania. La Roma, mai înainte ca să vină Paul şi Petru, exista deja o comunitate creştină, despre care nu ştim cum s-a format, şi Paul dorea foarte mult să intre în contact cu aceşti creştini pe care nu-i cunoştea. Începutul solemn al scrisorii revelează importanţa pe care apostolul o atribuia acestei Biserici. Paul nu se preocupa de stilul său, şi acest început se prezintă ca o lectură dificilă, deoarece el vrea să spună atâtea lucruri importante şi nu le spune într-un mod ordonat, dar vedem imediat că este mândru că este apostol: „Paul, slujitor al lui Isus Cristos, chemat de el apostol, rânduit pentru predicarea evangheliei lui Dumnezeu”. Şi pe noi Dumnezeu ne-a ales; noi, de asemenea, în calitate de creştini, suntem chemaţi să vestim evanghelia lui Dumnezeu, desigur, într-un mod mult mai modest decât el, apostolul neamurilor. Şi trebuie să simţim un sfânt orgoliu pentru această chemare pe care Dumnezeu ne-a adresat-o.

Paul îşi dezvoltă gândul său. În centrul vocaţiei sale nu este el însuşi, ci Cristos, pe care el îl arată în dublul aspect. Cristos omul este Cristos Dumnezeu: „(Cristos) Fiul lui Dumnezeu, născut din seminţia lui David după trup”. Şi noi vedem deja tot misterul lui Cristos şi al crucii sale; totuşi: „rânduit Fiu al lui Dumnezeu cu putere după Duhul sfinţeniei prin învierea din morţi, Isus Cristos, Domnul nostru”.

Isus Cristos, centrul oricărui gând al lui Paul. Scrisoarea revelează clar cum credinţa este fundamentul întregii vieţi a lui Paul, a întregii sale opere de apostolat.

El îi chemă pe toţi la ascultarea credinţei, la fundamentarea vieţii lor pe Cristos, numai pe Cristos, şi nu pe ei înşişi, pe propria lor putere, pe propriile lor merite, ci pe iubirea lui Cristos, pe iubirea lui Dumnezeu care ne-a fost dată în Cristos.

Cu aceste sentimente el se adresează „celor ce sunt în Roma, iubiţi de Dumnezeu, Tatăl nostru, şi sfinţi prin vocaţie”. Acestea sunt expresii care dau un sens bucuriei, fie că locuiesc la Roma, fie că locuiesc în altă parte, deoarece Roma este pentru toţi creştinii „cetatea lor”, cetatea spiritului.

Încă de la începutul Liturghiei, liturgia ne repetă salutul lui Paul: „Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos”. Acesta este salutul creştin, care asumă şi transformă salutul grec şi pe acela al iudeilor.

Iudeii ziceau: „Pace!”, şi Paul spune „Pace”, pace care vine de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Cristos. Grecii îşi doreau bucurie, şi Paul doreşte harul. Este acelaşi lucru, dar mai profund.

Să primim acest salut splendid al lui Paul şi să ne bucurăm mai mult ca niciodată de splendida noastră vocaţie.