en-USro-RO

| Login
18 noiembrie 2019

Calendarul zilei

Nu au fost gasite articole.
 

Sfintii zilei

Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 
Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi;
pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele mele!
Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor,
adăposteşte-mă la umbra aripilor tale!                     Cf. Ps 16,6.8

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi veşnic,
dă-ne, te rugăm, harul,
să voim întotdeauna ceea ce voieşti tu
şi să-i slujim măririi tale cu inimă neîmpărţită.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Dă-ne, te rugăm, Doamne, bucuria,
să slujim cu suflet liber la sfântul altar,
pentru ca, purificaţi de harul tău,
să fim sfinţiţi de tainele prin care îţi slujim.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se temde el, spre cei ce nădăjduiesc înmila lui,
ca să scape de la moarte sufletele lor
şi să-i hrănească în timp de foamete.                                             Cf. Ps 32,18-19 
 
sau:
Fiul Omului a venit ca să-şi dea viaţa
ca răscumpărare pentru mulţi.                                                         Mc 10,45

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, dă-ne harul
să aflăm noi puteri în împărtăşirea cu tainele cereşti;
binecuvântează-ne cu bunurile acestei vieţi
şi adânceşte în noi cunoaşterea bucuriilor veşnice.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Bisericile care nu cunosc data sfințirii pot sã celebreze astãzi aniversarea sfințirii lor.
 Pentru multã lume, problema cea mai mare este aceea de a nu cunoaște semnificația profundã a vieții lor și a tot ceea ce se întâmplã în lume. Mulți trãiesc „ziua de azi” și nu-și pun aceste „probleme”. Însã, în lumina evangheliei, aceastã atitudine este lipsitã de sens. Pentru a trãi bine, trebuie sã știm sã citim semnele timpului și sã optãm pentru o reconciliere fraternã
.

LECTURA I

Cine mă va elibera de acest trup destinat morţii?

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 7,18-25a

Fraţilor, 18 eu ştiu că în mine, adică în fiinţa mea de carne nu locuieşte binele; am dorinţa de a face binele, dar n-am puterea să-l fac. 19 Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci răul pe care nu-l vreau. 20 Dacă fac ceea ce nu vreau, atunci nu mai sunt eu cel care fac acest lucru, ci păcatul care locuieşte în mine. 21 Eu, care vreau să fac binele, constat în mine această lege; că răul se ţine de mine. 22 În adâncul fiinţei mele mă bucur de legea lui Dumnezeu, 23 dar în mădularele trupului meu descopăr o altă lege; ea luptă împotriva legii pe care o urmează mintea mea şi mă face prizonierul legii păcatului care este în trupul meu. 24 Nenorocitul de mine! Cine mă va elibera de acest trup destinat morţii? 25a Cu toate acestea se cuvine să-i aduc mulţumiri lui Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 118,66.68.76.77.93.94 (R.: cf. 68b)

R.: Învaţă-mă, Doamne, să împlinesc poruncile tale!

66 Învaţă-mă să pricep şi să judec bine,

căci am încredere în poruncile tale. R.

 

68 Tu eşti bun şi împarţi cele bune,

învaţă-mă îndreptările tale. R.

 

76 Bunătatea ta să-mi fie mângâiere,

aşa cum ai promis slujitorului tău. R.

 

77 Să coboare asupra mea îndurarea ta ca să am viaţă,

pentru că legea ta e desfătarea mea. R.

 

93 Niciodată nu voi uita poruncile tale,

pentru că prin ele îmi dai viaţă. R.

 

94 Sunt al tău, salvează-mă,

căci eu caut poruncile tale. R.

 


ALELUIA Mt 11,25

(Aleluia) Te preamăresc pe tine, Părinte,

stăpânul cerului şi al pământului,

pentru că ai descoperit celor mici misterele împărăţiei tale. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Înfăţişarea pământului şi a cerului ştiţi s-o interpretaţi, dar nu şi semnele timpului de faţă.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 12,54-59

În acel timp, 54 Isus spunea mulţimii: „Când vedeţi un nor ridicându-se la asfinţit, spuneţi: «Va ploua», şi aşa se întâmplă. 55 Iar când suflă vântul de la miazăzi, spuneţi: «Va fi arşiţă», şi aşa se întâmplă. 56 Făţarnicilor, înfăţişarea pământului şi a cerului ştiţi s-o interpretaţi, dar semnele timpului în care ne aflăm de ce nu ştiţi să le interpretaţi? 57 Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ceea ce este drept? 58 Când mergi cu potrivnicul tău înaintea judecătorului, încă pe drum străduieşte-te să ajungi cu el la învoială, altfel te va târî în faţa judecătorului şi judecătorul te va da pe mâna executorului judecătoresc, iar acesta te va arunca în închisoare. 59 Îţi spun: nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti şi ultimul bănuţ”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Rom 7,18-25; Ps 118; Lc 12,54-59

Prezenţa răului în inima omului este un lucru teribil, pe care sfântul Paul îl descrie şi pe care Domnul ni-l arată atunci când ne numeşte ipocriţi. Omul singur este incapabil să facă binele, chiar dacă îl iubeşte şi îl doreşte: „Există în mine dorinţa de a face binele, dar n-am puterea să-l fac”. Singur, omul tinde spre rău. Foarte adesea intenţiile bune conduc la acţiuni rele. Omul are dorinţa de a iubi, şi acesta este lucrul cel mai bun din lume, dar în numele iubirii noi vedem în fiecare zi familii distruse, copii abandonaţiY Dorinţa de dreptate din inima omului este admirabilă, dar în numele dreptăţii de câte ori nu se comit violenţe care conduc la nedreptăţi mai mari decât acelea ce se doreau reparate! Chiar şi dorinţa de perfecţiune din inima omului este un lucru foarte frumos, dar dacă există pretenţia de a o realiza de unul singur, se comite păcatul fariseului: „Eu sunt bun, eu nu sunt caY„. Toată această dorinţă de bine care este prezentă în inima omului este zădărnicită de orgoliu, de ambiţie, de egoism; orice acţiune bună se sfârşeşte prin a alimenta complăcerea de sine.

Omul nu poate împlini de unul singur binele pe care îl doreşte. Avem nevoie de cineva care să ne ajute, de cineva care să ne ajute nu o singură dată, ci care să fie întotdeauna cu noi, să fie prezent în noi, pentru a ne sprijini în orice acţiune a noastră. Nici un lucru nu-l putem face singuri, deoarece, în mod inevitabil, ar fi viciat de rău. Dacă, în schimb, îl facem împreună cu Mântuitorul, ajutaţi de el, de inspiraţia lui, el devine cu adevărat un lucru bun, care nu ne face orgolioşi, ci umili, deoarece ştim că nu ni-l putem atribui nouă înşine, ci numai harului său.

Să-i cerem lui Isus să ne facă darul de a fi mulţumiţi de incapacitatea de a împlini binele, deoarece această conştiinţă ne determină să fim tot mai uniţi cu el, puterea şi ajutorul nostru.