en-USro-RO

| Login
10 decembrie 2019

Calendarul zilei

Marți, 10 decembrie 2019

Sfintii zilei
Fer. Anton Durcovici, ep. m. **; Ss. Eulalia, fc. m.; Maur, m.
Liturghierul Roman
Fer. Anton Durcovici, ep. m. ** 
Liturghie proprie, prefațã pentru sfinți
roșu, P
Lectionar
Înț 3,1-9: I-a primit ca pe o jertfã de ardere de tot.
Ps 33(32): Fericit este poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul!
Rom 8,31b-39: Nimic nu va putea sã ne despartã de iubirea lui Dumnezeu, care este în Cristos.
In 15,18-21: Nu sunteți din lume, ci eu v-am ales din lume.
Meditatia zilei
Marți din sãptãmâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Ss. Clement I, pp. m. *; Columban, abate *; Lucreția, m.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 

Gândurile mele sunt gânduri de pace, şi nu de nenorocire;

strigaţi către mine şi eu vă voi asculta

şi vă voi întoarce din robie de pretutindeni.                            Cf. Ier 29,11.12.14

RUGĂCIUNEA ZILEI

Doamne, Dumnezeul nostru,

dă-ne, te rugăm, harul

să te urmăm mereu cu bucurie,

căci numai slujindu-te necontenit pe tine, izvorul oricărui bine,

putem afla fericirea deplină şi nepieritoare.

Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR

Te rugăm, Doamne,

ca darul pe care îl aducem înaintea ochilor tăi

să ne dobândească harul de a te sluji cu credinţă

şi să ne călăuzească la veşnicia fericită.

Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie 
Pentrumine, fericireamea e sămă apropii deDumnezeu,

să-mi pun în Domnul Dumnezeu speranţa mea.                                    Cf. Ps 72,28

sau: 
Adevăr vă spun: tot ceea ce veţi cere în rugăciune,
credeţi că aţi primit deja şi vi se va da.                                                         Mc 11,23-24

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

Împărtăşindu-ne, Doamne, cu darul sfintelor taine

te rugăm cu umilinţă ca jertfa pe care Fiul tău

ne-a poruncit s-o aducem în amintirea lui

să mărească în inimile noastre iubirea.

Prin Cristos, Domnul nostru. 

Lectionar

 Învierea este rod al iubirii imense a lui Dumnezeu. Isus ne spune cã nu este o simplã continuare a vieții, ci o viațã nouã și diferitã, în plinãtate. Sfântul Paul se apropie de acest mister vorbind prin imagini și folosește expresia paradoxalã de „trup spiritual”, pentru a se referi la modul de a exista al Celui Înviat (1Cor 15,44.51-53). Dar consecința este clarã: deja de pe acum, în aceastã lume, trebuie sã ne angajãm pentru a fi buni cetãțeni ai lumii celeilalte.

LECTURA I

Pentru răul pe care i l-am făcut Ierusalimului s-au abătut toate nenorocirile asupra mea!

Citire din cartea întâi a Macabeilor 6,1-13

În zilele acelea, regele Antioh străbătea regiunile din nord ale ţării. Acolo a aflat că în Persia era o cetate cu numele Elimaida, vestită prin bogăţiile, argintul şi aurul său; că în ea era un templu foarte bogat, în care se aflau scuturi de aur, zale şi arme lăsate acolo de către Alexandru, fiul lui Filip, regele Macedoniei, care a fost primul rege al grecilor. Antioh s-a îndreptat într-acolo şi a încercat să cucerească şi să prade cetatea, dar nu a reuşit, căci locuitorii cetăţii, care aflaseră de planul lui, i-au opus rezistenţă cu armele, astfel încât el a trebuit să se retragă în grabă şi cu mare tristeţe să se întoarcă în Babilon. Pe când era încă în Persia, a venit un sol să-i aducă vestea că trupele care plecaseră în Iudeea au fost înfrânte; că şi Lisias, care plecase în fruntea unei armate puternice, a suferit o grea înfrângere din partea iudeilor; că aceştia s-au întărit datorită armelor, oamenilor, materialului şi proviziilor de război luate de la trupele pe care le-au învins; că au răsturnat urâciunea pe care el, Antioh, poruncise să fie ridicată pe altarul din Ierusalim; că, în sfârşit, ei au refăcut zidurile înalte din jurul sanctuarului şi cele din cetatea regească Betţura. Când a auzit acestea, regele a încremenit şi l-a cuprins o mare nelinişte; s-a întins pe patul său şi s-a îmbolnăvit de amărăciune, deoarece planurile sale eşuaseră. În această stare a rămas mai multe zile, căci îl cuprinsese o tristeţe din ce în ce mai mare. 10 Când şi-a dat seama că era pe moarte, i-a chemat pe toţi prietenii săi şi le-a zis: „Somnul s-a îndepărtat de ochii mei, neliniştea îmi copleşeşte inima 11 şi-mi spun: În ce mare strâmtorare am ajuns şi în ce zbucium îngrozitor am căzut? Eu care eram aşa de respectat şi iubit în timpul domniei mele! 12 Dar acum îmi aduc aminte de răul pe care l-am făcut Ierusalimului: am luat de acolo toate obiectele de aur şi argint pe care le-am găsit; am ucis fără nici un motiv pe locuitorii Iudeii. 13 Recunosc că din cauza aceasta au venit toate nenorocirile asupra mea şi iată mor cuprins de disperare într-o ţară străină!”

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 9,2-3.4 şi 6.16 şi 19 (R.: cf. 16a)

R.: Te preamăresc, Doamne, pentru dreptatea ta!

Te voi lăuda, Doamne, din toată inima mea,

voi vesti toate minunile tale!

Mă voi bucura şi voi tresălta de veselie pentru tine,

voi preamări numele tău, Dumnezeule Preaînalt! R.

 

Pentru că vrăjmaşii mei dau înapoi,

se clatină şi pier dinaintea ta.

Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cei răi;

le ştergi numele pentru totdeauna. R.

 

16 Popoarele păgâne cad în groapa pe care au făcut-o

şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

19 Dar cel nenorocit nu rămâne în uitare pentru totdeauna,

nădejdea celor sărmani nu este zadarnică. R.

 


ALELUIA 2Tim 1,10b

(Aleluia) Domnul nostru Isus Cristos a distrus moartea,

iar prin evanghelia sa a dat vieţii o nouă strălucire. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 20,27-40

În acel timp, 27 câţiva saducei, care neagă învierea morţilor, au venit la Isus şi l-au întrebat: 28 „Învăţătorule, Moise ne-a dat această lege: «Dacă cineva are un frate însurat şi acesta moare fără a avea copii, atunci el să ia în căsătorie pe văduvă, ca să ridice urmaşi fratelui său». 29 Erau odată şapte fraţi. Primul s-a însurat şi a murit fără să aibă copii. 30 Atunci pe văduvă a luat-o în căsătorie al doilea, 31 apoi al treilea şi, rând pe rând, toţi şapte au murit fără să lase copii. 32 În cele din urmă a murit şi femeia. 33 Deci, la înviere, a cui va fi femeia? Căci toţi au avut-o de soţie?” 34 Isus le-a răspuns: „Numai în această lume se căsătoresc oamenii. 35 Dar atunci, cei care vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de lumea viitoare şi de învierea morţilor, nu se vor căsători, 36 căci ei nu mai pot muri. Ei sunt asemenea îngerilor şi sunt fii ai lui Dumnezeu, de vreme ce sunt moştenitori ai învierii. 37 Iar că morţii trebuie să învie, însuşi Moise ne-a dat de înţeles în locul unde vorbeşte despre tufişul arzând, când îl numeşte pe Domnul: «Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob». 38 Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii, căci pentru el toţi sunt vii!” 39 Atunci câţiva cărturari au luat cuvântul şi i-au zis: „Învăţătorule, bine ai vorbit!” 40 Şi nu mai îndrăzneau să-i pună nici o întrebare.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

1Mac 6,1-13; Ps 9; Lc 20,27-40

Cele două lecturi de astăzi ne pregătesc pentru sărbătoarea de mâine, sărbătoarea regalităţii lui Cristos.

În prima lectură vedem un rege pământesc care moare „în cea mai neagră tristeţe”, unul care a fost un tiran, un asupritor, un dispreţuitor al legii şi al cultului datorat adevăratului Dumnezeu. Evanghelia, dimpotrivă, vorbeşte despre înviere, faţă de care în zadar se opun saduceii. „Dumnezeu B spune Isus B nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, deoarece toţi trăiesc prin el”.

Isus, regele nostru, nu şi-a impus stăpânirea prin violenţă: a murit pe cruce, aparent în deziluzia falimentului. În realitate, moartea sa, acceptată cu iubire în profundă adeziune faţă de voinţa Tatălui, a triumfat asupra morţii şi s-a manifestat cu biruinţă în înviere.

Să ne pregătim să-l primim pe regele nostru „drept, victorios, umil”, cum scrie profetul Zaharia, cu profunda umilinţă a Mariei; să ne supunem lui cu toată inima, aşa cum el s-a supus voinţei Tatălui.

Astfel, vom intra în împărăţia sa: „împărăţia adevărului şi a vieţii, împărăţia sfinţeniei şi a harului, împărăţia dreptăţii, a iubirii şi a păcii”.