en-USro-RO

| Login
Friday, February 28, 2020
 

Sfintii zilei

Sf. Nicolae, ep. *

 Liturghierul Roman

Vineri din Săptămâna I din Advent

Ant. la intrare 
Iată, Domnul vine;
strălucitor coboară să viziteze cu pace poporul său
şi să-i aducă în dar viaţa veşnică.  
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Trezeşte-ţi, Doamne, puterea şi vino:
ocroteşte-ne de ameninţarea păcatelor noastre,
eliberează-ne şi ne mântuieşte.
Tu, care fiind Dumnezeu.

ASUPRA DARURILOR
Priveşte cu îndurare, Doamne,
la rugăciunile şi jertfele smereniei noastre,
şi ceea ce nu putem dobândi prin meritele noastre,
dăruieşte-ne din belşugul milostivirii tale.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
  
Ant. la Împărtăşanie 
Îl aşteptăm pe Mântuitorul, pe Domnul Isus Cristos,
care va schimba trupul smereniei noastre,
făcându-l asemenea cu trupul gloriei sale.         Cf. Fil 3,20-21

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Îndestulaţi fiind cu această hrană sufletească,
te rugăm cu umilinţă, Doamne,
ca, prin participarea la tainele sfinte,
să ne înveţi să privim cu înţelepciune cele pământeşti
şi să năzuim spre cele cereşti.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Credinciosul care îl urmeazã pe Cristos, în drumul sãu, trece prin momente de orbire în care nu mai poate sã înțeleagã semnificația profundã a ceea ce trãiește. Puterea stã în a menține încrederea: „Credeți cã pot sã fac aceasta?”. „Sã vi se facã dupã credința voastrã”.

LECTURA I

În ziua aceea cei orbi vor vedea.

Citire din cartea profetului Isaia 29,17-24

Acestea le spune Domnul: 17 „Încă puţină vreme şi Libanul se va preface în grădină, iar grădina va fi socotită pădure. 18 În acel timp, cei surzi vor auzi cuvintele unei cărţi şi ochii celor orbi, eliberaţi de umbră şi întuneric, vor vedea. 19 Cei smeriţi se vor bucura în Domnul şi cei săraci se vor veseli de Sfântul lui Israel, 20 căci asupritorul nu va mai fi, cel batjocoritor va pieri şi cei care pândeau să facă rău vor fi nimiciţi. 21 Vor pieri cei care osândeau pe alţii la judecată cu vorbele lor şi cei care întindeau curse când cineva îi dojenea la poarta cetăţii şi năpăstuiau fără temei pe cel nevinovat. 22 De aceea, aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacob, el care l-a răscumpărat pe Abraham: „De acum încolo, nu se va mai ruşina Iacob şi faţa lui nu va mai roşi. 23 Atunci când el şi copiii lui vor vedea lucrarea mâinilor mele în mijlocul lor, vor sfinţi numele meu, vor chema sfânt pe Sfântul lui Iacob şi se vor teme de Dumnezeul lui Israel. 24 Cei rătăciţi cu duhul vor căpăta înţelepciune şi cei cârtitori învăţătură”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 26,1.4.13-14 (R.: 1a)

R.: Domnul este lumina şi mântuirea mea.

Domnul este lumina şi mântuirea mea, de cine mă voi teme?

Domnul este apărătorul vieţii mele,

de cine mă voi înfricoşa? R.

 

Un lucru cer de la Domnul şi-l doresc fierbinte:

să locuiesc în casa Domnului

în toate zilele vieţii mele,

ca să mă bucur de frumuseţea Domnului,

cercetând lăcaşul său. R.

 

13 Sunt sigur că voi vedea bunătatea Domnului

în împărăţia celor vii.

14 Aşteaptă-l pe Domnul, fii tare,

ai curaj şi nădăjduieşte în Domnul. R.

VERS LA EVANGHELIE

(Aleluia) Iată, Domnul nostru vine cu putere,

el va lumina ochii slujitorilor săi. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Doi orbi care au crezut în Isus au fost vindecaţi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,27-31

În acel timp, 27 Isus trecând pe acolo, s-au luat după el doi orbi, care strigau şi ziceau: „Fiul lui David, ai milă de noi!” 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la el şi Isus i-a întrebat: „Credeţi că pot să fac lucrul acesta?” I-au răspuns: „Da, Doamne!” 29 Atunci le-a atins ochii, zicând: „Facă-se vouă după credinţa voastră”. Şi li s-au deschis ochii. Apoi, Isus le-a poruncit cu asprime: „Vedeţi, să nu afle nimeni!” 31 Dar ei, cum au ieşit afară, au răspândit vestea despre el în tot ţinutul acela.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 29,17-24; Ps 26; Mt 9,27-31

Profetul Isaia prezicea: „Ochii celor orbi, eliberaţi de umbră şi întuneric, vor vedea”. Şi Isus, cum ne spune evanghelia de astăzi, actualizează această promisiune divină cu vindecarea celor doi orbi. El le redă viaţa normală şi ei pot să trăiască liberi în lumea creată de Dumnezeu, contemplându-i frumuseţile. Dar lucrarea lui Isus e mai profundă decât o simplă vindecare fizică, Isus trezeşte credinţa: „Credeţi că pot să fac lucrul acesta?” Ei au răspuns: „Da, Doamne!” Atunci le-a atins ochii şi le-a spus: „Facă-se vouă după credinţa voastră”. Credinţa este aceea, deci, care deschide ochii orbilor.

Dar mai important este că ochii se deschid la credinţă pentru a contempla frumuseţile lui Dumnezeu: „Domnul este lumina mea”, spune psalmul. Să-i cerem harul ca să lumineze ochii noştri, să reînnoiască credinţa noastră, pentru ca privirea noastră să vadă acţiunea sa glorioasă în mijlocul nostru.

Ceea ce îl determină pe Cristos să facă minunea este credinţa care deschide ochii, adică mişcarea inimii sale faţă de cei săraci şi încercaţi. Liturgia de astăzi ne ajută să vedem care este relaţia între ochi şi inimă.

Avem nevoie de inimă pentru „a vedea”, pentru că vedem lucrurile spre care tinde inima noastră, în timp ce suntem orbi faţă de lucrurile spre care inima noastră nu e orientată. De câte ori inima, închisă din diferite motive, ne închide şi ochii! Conduşi de orgoliu, de egoism, vedem numai nedreptăţile suferite, vedem defectele altora, şi nu calităţile lor. Suntem orbi pentru că inima noastră nu e convertită, are nevoie de vindecare: „Fericiţi cei curaţi cu inima”.

Să-i cerem Domnului să pună în noi inima sa, inima care e deschisă faţă de cei săraci, faţă de cei umili, ca să putem lucra cu el la planul său de iubire şi de dreptate.