en-USro-RO

| Login
Friday, August 14, 2020
 

Sfintii zilei

Ss. Fc. Maria de la Guadalupe *; Epimah și Alexandru, m.

 Liturghierul Roman

Joi din Săptămâna a II-a din Advent

Ant. la intrare 
Aproape eşti tu, Doamne, şi toate căile tale sunt adevăr;
de la început, am cunoscut din mărturiile tale,
că în veac eşti tu.         Cf. Ps 118,151-152 
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Trezeşte, Doamne, inimile noastre,
pentru a pregăti calea Fiului tău unul-născut
ca să ne învrednicim, prin misterul venirii lui,
să-ţi slujim cu inimi curate.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne,
primeşte darurile pe care ţi le aducem şi pe care le avem de la bunătatea ta.
Tu, care ne învredniceşti astăzi să celebrăm aceste taine,
fă-le pentru noi chezăşie a mântuirii veşnice.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Să trăim în veacul de acum cu dreptate şi cu evlavie,
aşteptând speranţa fericită
şi arătarea gloriei marelui Dumnezeu.         Tit 2,12-13

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm, Doamne,
ca tainele la care am luat parte să ne fie de folos,
învăţându-ne, încă din această viaţă trecătoare,
să iubim cele cereşti
şi să căutăm mereu cele ce dăinuie veşnic.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Ioan Botezãtorul a fost cel mai mare dintre profeți. Însã, de atunci încoace, nu va mai fi importantã funcția persoanei ca atare – chiar dacã este religioasã –, ci sfințenia sa, prietenia sa cu Dumnezeu. „Cine are urechi de auzit sã audã”, încheie Isus. În definitiv, a deschide urechile înseamnã a-i încredința cheile inimii. A asculta de evanghelie înseamnã a deschide ușa lui Cristos care vine. 

LECTURA I

Eu sunt mântuitorul tău, eu sunt Cel Sfânt al lui Israel.

Citire din cartea profetului Isaia 41,13-20

13 Eu, Domnul Dumnezeul tău, te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic: 14 „Nu te teme, căci eu îţi vin în ajutor. Nu-ţi fie frică, vierme al lui Iacob, rămăşiţă a lui Israel; eu sunt ajutorul tău, zice Domnul, mântuitorul tău, Cel Sfânt al lui Israel. 15 Iată, voi face din tine o grapă nouă cu dinţi ascuţiţi; vei zdrobi, vei sfărâma munţii şi vei preface dealurile în pleavă. 16 Le vei vântura, vântul le va lua şi vijelia le va risipi, dar tu te vei bucura în Domnul şi te vei veseli în Cel Sfânt al lui Israel. 17 Cei săraci şi lipsiţi caută apă, dar nu o găsesc; gura le este arsă de sete. Eu, Domnul lor, îi voi auzi; eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. 18 Voi face să izvorască râuri pe dealuri şi fântâni în mijlocul văilor. Voi preface pustiul în iaz şi pământul uscat în pâraie de apă! 19 Voi sădi în pustiu cedri, salcâmi, mirţi şi măslini, iar în locuri arse de soare chiparoşi, ulmi şi ienuperi laolaltă, 20 ca să vadă cu toţii, să-şi dea seama, să cerceteze şi să priceapă că mâna Domnului a făcut acestea şi Cel Sfânt al lui Israel le-a zidit”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 144,1 şi 9.10-11.12-13ab (R.: 8)

R.: Milostiv şi îndurător este Domnul.

Te voi preamări, o, rege al meu, Dumnezeule,

şi voi binecuvânta numele tău în veşnicie.

Domnul este bun faţă de toţi

şi îşi arată bunătatea faţă de orice făptură. R.

 

10 Să te laude pe tine, Doamne, toată făptura,

şi sfinţii tăi să te binecuvânteze.

11 Să proclame slava împărăţiei tale

şi să-ţi facă ştiută puterea. R.

 

12 Sfinţii tăi să descopere tuturor oamenilor măreţiile tale

şi slava plină de strălucire a împărăţiei tale.

13 Împărăţia ta e împărăţia veşnică

şi stăpânirea ta va dăinui din neam în neam. R.

 

VERS LA EVANGHELIE Is 45,8

(Aleluia) Voi ceruri, lăsaţi să cadă roua de sus

şi norii să reverse în ploaie dreptatea;

să se deschidă pământul şi să se nască Mântuitorul. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Nu s-a ridicat dintre oameni unul mai mare decât Ioan Botezătorul.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 11,11-15

11 În acel timp, Isus spunea mulţimilor: „Adevăr vă spun: nu s-a ridicat dintre cei născuţi din femeie unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi cel mai mic în împărăţia cerurilor este mai mare decât el. 12 Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, împărăţia cerurilor se cucereşte prin luptă şi cei care luptă o dobândesc. 13 Toţi profeţii şi Legea au profeţit până la Ioan. 14 Şi, dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie care trebuia să vină. 15 Cine are urechi de auzit, să audă”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 41,13-20; Ps 144; Mt 11,11-15

„Nu te teme, căci eu îţi vin în ajutor”: Domnul le spune aceasta servitorilor săi din Vechiul Testament şi o repetă în mod concret printr-o prezenţă încă mai mângâietoare în Noul Testament.

„Nu te teme, eu sunt cu tine” sunt cuvintele pe care Dumnezeu i le adresează lui Moise când el, chemat la o misiune dificilă, încearcă să o refuze, zice că nu e capabil, observând că obstacolele sunt prea mari pentru el. Cum e posibil pentru el, un biet păstor, să-l înfrunte pe faraonul Egiptului şi să pretindă să-l lase liber pe Israel? Domnul îi spune simplu: „Eu voi fi cu tine”.

Mai târziu, când Iosue trebuie să se convingă el însuşi că în fruntea acestor nomazi trebuie să cucerească cetăţi întărite, primeşte aceeaşi asigurare: „Nu te teme, eu voi fi cu tine!”

Apostolul Paul, confruntându-se cu dificultăţi insurmontabile şi opoziţii teribile la Corint, în închisoare, şi când trebuia să înfrunte moartea, a primit de mai multe ori asigurarea aceasta: „Nu te teme, eu sunt cu tine”.

Aceasta schimbă totul şi aceasta e aşteptarea noastră în timpul Crăciunului: ca Domnul să vină în ajutorul nostru şi să rămână cu noi. Şi este exact ceea ce a făcut: „A fi cu noi”. „A fi cu” este dorinţa cea mai profundă a iubirii, este singurul lucru care contează: să fim cu acela pe care-l iubim, să fim cu acela care ne iubeşte. Restul e secundar; nu e necesar ca situaţiile să se schimbe, pentru a avea parte de prezenţa celui iubit. E tocmai ceea ce Domnul ne promite şi ne dă. El nu schimbă lucrurile, ci e prezent în ele, pentru ca din interior să poată schimba totul.

Dumnezeu nu i-a dat lui Moise armate ca să poată să-şi ducă la îndeplinire misiunea sa, dar era cu el, şi pentru că era Domnul, lucrurile imposibile au devenit posibile. La fel ni se întâmplă şi nouă: Domnul nu va schimba circumstanţele externe, dar el e prezent, şi atunci totul se schimbă.

Acum, noi ştim de ce Domnul, venind, nu a ales o viaţă de triumf, ci una umilă, o viaţă de om sărac, neînsemnat, de persecutat şi, la sfârşit, de condamnat la moarte. El a voit să experimenteze toate situaţiile noastre umane, şi în special situaţiile cele mai dificile. Certitudinea noastră că Isus este în mod deosebit cu noi, când viaţa ne este mai asemănătoare cu a lui prin cruce, este izvorul unei forţe şi al unei încrederi extraordinare, şi atunci bucuria va da sens chiar şi situaţiilor care ar fi, de altfel, motiv de profundă dezolare.

Să-i mulţumim Domnului care vine pentru a fi cu noi şi să-i cerem ca şi noi să-i putem spune: „Eu sunt cu tine”. Este harul pe care sfântul Ignaţiu îl cere în Exerciţii spirituale sale pentru cei care le meditează: „El a venit între noi şi ne cere să fim cu el în sărăcie, în ascultare de voinţa lui Dumnezeu”. „Cu el”: numai asta contează, şi e puţin important să fii la loc de cinste ori în umiliri, să ai o viaţă reuşită ori să fii în dificultăţile zilniceY Cu el, cel care a promis: „Eu voi fi cu voi până la sfârşitul veacurilor”.