en-USro-RO

| Login
25 septembrie 2020
 

Sfintii zilei

† ADORMIREA MAICII DOMNULUI 
Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug.

 Liturghierul Roman

15 august 
 † ADORMIREA MAICII DOMNULUI


Ant. la intrare 

Un semn mare a apărut pe cer:

o Femeie îmbrăcată în soare;
ea avea luna sub picioarele ei,
iar pe cap, o coroană de douăsprezece stele.           Cf. Ap 12,1

sau:
Să ne bucurăm cu toţii în Domnul,
celebrând această zi de sărbătoare
în cinstea Fecioarei Maria;
de ridicarea ei la cer se bucură îngerii
şi într-un glas îl laudă pe Fiul lui Dumnezeu.

Se spune Mărire.

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi veşnic,
care pe Neprihănita Fecioară Maria,
Născătoarea Fiului tău,
ai înălţat-o cu trupul şi sufletul la slava cerească,
dă-ne, te rugăm, harul,
ca, tinzând pururi la cele de sus,
să ne învrednicim a fi părtaşi de mărirea ei.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

Se spune Crezul.

ASUPRA DARURILOR
Să se înalţe la tine, Doamne,
ofranda evlaviei noastre
şi, prin mijlocirea preafericitei Fecioare Maria,
pe care ai ridicat-o cu trupul şi sufletul la cer,
inimile noastre, înflăcărate de iubire,
să fie îndreptate necontenit spre tine.
Prin Cristos, Domnul nostru.


Ant. la Împărtăşanie 

Toate popoarele mă vor numi fericită,

căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic.            Lc 1,48-49

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
După ce am primit, Doamne, tainele mântuitoare,
te rugăm ca, prin mijlocirea fericitei Fecioare Maria,
pe care ai ridicat-o cu trupul şi sufletul la cer,
să ne călăuzeşti la slava învierii.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 

LECTURA I

Un semn mare s-a arătat în cer.

Citire din Apocalipsul sfântului Ioan 11,19a; 12,1.3-6a.10ab

11,19a Templul lui Dumnezeu s-a deschis în cer, iar în templu a apărut chivotul legământului său. 12,1 Un semn mare s-a arătat atunci în cer: o femeie, înveşmântată cu soarele, având luna sub picioarele ei, iar pe cap purtând o coroană de douăsprezece stele. S-a mai arătat şi un alt semn în cer: un balaur uriaş, roşu ca focul, având şapte capete şi zece coarne; pe fiecare cap purta o coroană regească. Coada lui târa o treime din stelele cerului şi le arunca pe pământ. Balaurul stătea în faţa femeii, care trebuia să nască, gata să-i înghită copilul, după ce îl va naşte. Şi iată că ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. Acesta avea să păstorească toate popoarele cu un sceptru de fier. Copilul a fost răpit şi dus aproape de Dumnezeu, lângă tronul său 6a iar femeia a fugit în pustiu, unde avea un loc pregătit de Dumnezeu. 10ab Şi am auzit în cer un glas puternic, zicând: „Acum a venit mântuirea, tăria şi domnia Dumnezeului nostru şi puterea unsului său”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 44,10ab.11-12ab.16 (R.: cf. 10b)

R.: Regina stă la dreapta ta, îmbrăcată în haină aurită.

10ab Printre preaiubitele tale sunt fiice de împăraţi,

Regina stă la dreapta ta, împodobită în aur de Ofir. R.

 

11 Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea;

uită de poporul tău şi de casa tatălui tău.

12ab Împăratul râvneşte frumuseţea ta;

el îţi este stăpânul, pleacă-te în faţa lui. R.

 

16 Prietenele ei sunt aduse la tine

cu strigăte de bucurie şi veselie;

ele intră în palatul împăratului. R.

LECTURA A II-A

Mai întâi a înviat Cristos, apoi vor învia cei care sunt ai lui Cristos.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 15,20-27

Fraţilor, 20 Cristos a înviat din morţi, fiind, dintre cei morţi, cel dintâi care a înviat. 21 Căci dacă moartea a venit printr-un om, tot printr-un om a venit şi învierea morţilor. 22 Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa toţi vor învia în Cristos. 23 Dar fiecare la rândul lui: la început Cristos, apoi cei care vor fi ai lui Cristos, când el va veni din nou. 24 Când Cristos va da împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus toate puterile răului, atunci totul va fi împlinit. 25 Căci el trebuie să stăpânească, până ce va pune pe toţi duşmanii sub picioarele sale. 26 Ultimul duşman pe care îl va nimici este moartea. 27 Dumnezeu într-adevăr „a pus totul sub picioarele lui”. Dar când zice că totul i-a fost supus se înţelege că toate în afară de cel care i-a supus toate.

Cuvântul Domnului

ALELUIA

(Aleluia) Maria a fost înălţată la cer,

corurile de îngeri se bucură. (Aleluia)

EVANGHELIA

Mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic: el îi înalţă pe cei smeriţi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 1,39-56

În acele zile, Maria a pornit în grabă către o cetate din ţinutul muntos al Iudeii. 40 Ajunsă acolo, a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresărit pruncul în sânul ei. Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt 42 şi a strigat cu glas tare: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău. 43 Şi de unde mie fericirea aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? 44 Căci, iată, cum au ajuns la urechile mele cuvintele salutului tău, a tresărit de bucurie pruncul în sânul meu. 45 Fericită eşti tu, care ai crezut că se vor împlini cele spuse ţie de Domnul”. 46 Atunci Maria a spus: „Sufletul meu preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, al cărui nume este sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam peste cei ce se tem de dânsul. 51 El arată puterea braţului său; risipeşte pe cei mândri în inima lor. 52 Dă jos de pe tronuri pe cei puternici şi înalţă pe cei smeriţi. 53 Pe cei flămânzi îi copleşeşte cu bunuri, iar pe cei bogaţi îi lasă cu mâinile goale. 54 A sprijinit pe slujitorul său Israel, amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. 56 Şi a rămas Maria trei luni împreună cu Elisabeta; apoi s-a întors acasă.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Ap 11,19; 12,1-6.10; Ps 44; 1Cor 15,10-26; Lc 1,39-56

Sărbătoarea de astăzi ne oferă o mare bucurie, aceea de a o lăuda cu toată inima pe Maria. Astăzi se împlinesc cuvintele sale: „Toate neamurile mă vor numi fericită”, pentru că Dumnezeu, care îi înalţă pe cei umili, a înălţat-o pe umila sa servitoare.

Înălţarea este un privilegiu al Mariei pentru unirea ei specială cu Isus, unire a trupului şi a sufletului, începută la Buna-Vestire şi aprofundată în timp cu participarea ei la misterul Fiului său.

Viaţa Mariei a fost în aparenţă viaţa normală a unei femei a timpului ei: se ruga, lucra, mergea la sinagogă, dar orice acţiune, orice rugăciune era împlinită de ea în perfectă unire cu Isus. Şi, pe Calvar, această unire a atins culmea iubirii, a compasiunii, a suferinţei inimii.

Pentru aceasta, Dumnezeu a făcut-o pe Maria părtaşă deplină la învierea lui Isus. Unii au fost înviaţi, dar înălţarea cu sufletul şi trupul este privilegiul exclusiv al Mariei: numai trupul ei a fost prezervat de corupţie, aşa cum a fost şi în cazul lui Isus. Prefaţa Liturghiei de astăzi cântă: „Tu nu ai lăsat ca aceea care l-a născut pe Domnul vieţii să cunoască degradarea mormântului”.

Să contemplăm acest mister, care ne dă multă lumină în ce priveşte voinţa Dumnezeului ce vrea să mântuiască omul întreg, suflet şi trup. Şi Isus a înviat cu trupul şi sufletul, dar el este Dumnezeu şi, fără înălţarea Mariei, nu am fi avut confirmarea destinului nostru glorios.

Deja filozofii greci intuiseră că sufletul omului va fi fericit după moarte, dar ei dispreţuiau trupul (Platon îl considera închisoarea sufletului) şi nu puteau, numai cu raţiunea, să ajungă la cunoaşterea faptului că Dumnezeu vrea ca şi trupul omului, după moarte, să fie unit cu sufletul în fericirea cerească: aceasta este o revelaţie.

Misterul Adormirii Maicii Domnului confirmă unitatea fiinţei omului şi ne aminteşte că trebuie să slujim şi să-l preamărim pe Dumnezeu cu toată fiinţa noastră, trup şi suflet. Slujirea numai cu trupul ar fi o slujire de sclavi, slujirea numai cu sufletul ar fi în contradicţie cu natura umană. „Gloria lui Dumnezeu B spune sfântul Irineu B este omul viu”. Dacă am trăi, astfel, într-o slujire plină de bucurie a lui Dumnezeu, şi trupul nostru în ziua învierii va fi asemenea aceluia al mamei noastre preacurate. „Curăţia B citez cuvintele lui Paul al VI-lea B care dă trupului demnitatea spiritului, şi care a făcut-o pe Maria să merite a-l purta în sine pe Isus Cristos, va fi aceea care ne va merita şi nouă harul de a putea împlini în noi recomandarea sfântului Paul: *Daţi slavă lui Dumnezeu în trupul vostru+„ şi de a-l glorifica pentru totdeauna în ceruri.