en-USro-RO

| Login
25 septembrie 2020
 

Sfintii zilei

Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. **; Ludmila, m.

 Liturghierul Roman

16 septembrie
Sfinţii Corneliu şi Ciprian

 

Ant. la intrare 
Se bucură în ceruri sufletele sfinţilor,
pentru că au mers pe urmele lui Cristos.
Ei şi-au vărsat sângele pentru iubirea lui
şi, de aceea, vor domni cu Cristos în veci.

sau:
Bărbaţii sfinţi şi-au vărsat sângele glorios pentru Domnul,
l-au iubit pe Cristos în viaţă
şi l-au imitat în moartea lui,
de aceea, au meritat coroana biruinţei.


RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule,
care i-ai dăruit poporului tău pe sfinţii Corneliu şi Ciprian,
ca păstori plini de râvnă şi martiri nebiruiţi,
dă-ne, te rugăm, prin mijlocirea lor, harul,
să fim întăriţi în credinţă şi statornicie
şi să lucrăm cu generozitate pentru unitatea Bisericii.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.


ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, primeşte darurile
pe care ţi le aducem în cinstea pătimirii martirilor tăi
şi, după cum ele i-au întărit în prigoană
pe sfinţii Corneliu şi Ciprian,
să ne dăruiască şi nouă răbdare statornică în încercări.Â
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie 
Voi sunteţi cei care aţi rămas cumine în încercărilemele.
Şi eu rânduiesc pentru voi o împărăţie,
ca să mâncaţi şi să beţi la masă cu mine
în împărăţia mea, spune Domnul.         
Lc 22,28-30

sau:
Iată, mare este răsplata sfinţilor la Dumnezeu:
aceştia au murit pentru Cristos şi trăiesc în veci.

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Prin aceste taine la care am fost părtaşi, Doamne,
te implorăm cu umilinţă
ca, după exemplul sfinţilor martiri Corneliu şi Ciprian,
întăriţi cu puterea Duhului Sfânt,
să dăm şi noi mărturie adevărului evangheliei tale.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 

LECTURA I

Ne lăudăm chiar şi cu suferinţele noastre.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 5,1-5

Fraţilor, Dumnezeu ne-a îndreptăţit prin credinţă; prin urmare, noi suntem în pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, care, prin credinţă, ne-a deschis cale liberă spre acest har, în care ne aflăm; iar lauda noastră este speranţa că vom avea parte de mărirea fiilor lui Dumnezeu. Dar nu numai atât, noi ne lăudăm chiar şi în suferinţele noastre, ştiind bine că suferinţa aduce răbdare, răbdarea biruinţă în încercări, această biruinţă aduce speranţă, iar speranţa nu dezamăgeşte, căci dragostea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dăruit.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 33,2-3.4-5.6-7.8-9 (R.: 5b)

R.: Domnul mă eliberează de tot ce mă înspăimântă.

Voi lăuda pe Domnul întotdeauna,

lauda lui va fi fără încetare pe buzele mele.

Să se laude sufletul meu în Domnul!

Să audă cei blânzi şi să se bucure. R.

 

Slăviţi pe Domnul împreună cu mine,

să înălţăm numele lui împreună!

Când îl caut pe Domnul, el îmi răspunde

şi mă eliberează de tot ce mă înspăimântă. R.

 

Priviţi la Domnul şi veţi fi luminaţi

şi feţele voastre nu vor avea de ce să se ruşineze.

Cel sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat

şi l-a mântuit de toate necazurile sale. R.

Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el

şi-i scapă din primejdie.

Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul,

fericit este omul care se încrede în Domnul. R.

ALELUIA 1Pt 3,14b.15

(Aleluia) Să nu vă fie teamă şi să nu vă tulburaţi;

adoraţi-l pe Cristos în inimile voastre.

Fiţi gata oricând să daţi răspuns despre nădejdea voastră. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Veţi fi târâţi înaintea dregătorilor şi a regilor pentru mine.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 10,17-22

În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 17 „Nu vă încredeţi în oameni, căci vă vor da pe mâna Sinedriului şi vă vor biciui în sinagogile lor. 18 Veţi fi târâţi înaintea dregătorilor şi a regilor pentru mine, acest lucru va fi o mărturie înaintea lor şi înaintea păgânilor. 19 Dar când vă vor da pe mâna lor, să nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi vorbi, căci vi se va da vouă în ceasul acela ce să vorbiţi. 20 Nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Tatălui este acela care va vorbi în voi. 21 Va da frate pe frate la moarte şi tată pe fiu şi copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor ucide. 22 Veţi fi urâţi de toţi pentru numele meu, dar cine va rămâne statornic până la sfârşit acela se va mântui”.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

1Cor 12,31B13,13; Ps 32; Lc 7,31-35

Splendida pagină a sfântului Paul, imnul carităţii, trezeşte admiraţia noastră, entuziasmul nostru şi, în acelaşi timp, un profund sentiment de recunoştinţă şi de mulţumire. Da, trebuie să mulţumim pentru că există acest text care ne prezintă un ideal aşa de frumos, cel mai frumos pe care viaţa noastră l-ar putea avea. Putem, de asemenea, să mulţumim deoarece caritatea se află între noi, gând care ne umple de bucurie. Cu mare uşurinţă, ne fixăm atenţia asupra aspectelor de viaţă care vizează relaţiile ce arată puţină caritate, şi nu ne gândim că Dumnezeu ne-a făcut darul carităţii în Botez, că ea este prezentă în noi şi că, deşi cu multă trudă, noi o trăim. Numai caritatea, chiar imperfectă, mică, dar care poate creşte şi se poate purifica, face fecundă viaţa noastră, pentru noi şi pentru Biserică.

E un lucru bun că vedem şi cunoaştem dificultăţile, deoarece caritatea nu este un vis, ci îşi are rădăcinile în viaţa reală. Şi zi de zi ea este răbdătoare, binevoitoare, nu este invidioasă, nu se laudă, nu se mândreşte, este curată; ea suportă, crede, speră în dificultăţile vieţii.

Invitaţia sfântului Paul, atât de presantă: „Râvniţi la darurile cele mai bune!” corespunde dorinţei noastre profunde: să trăim din plin caritatea pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Să-i cerem sfintei Fecioare să ne ajute în această direcţie.