en-USro-RO

| Login
30 noiembrie 2020
 

Sfintii zilei

Sf. Gerard de Potenza, ep.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XXX-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 

Să se bucure inima celor care îl caută pe Domnul!
Alergaţi laDomnul şi veţi fi întăriţi, căutaţi întotdeauna faţa lui!             Cf. Ps 104,3-4

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, te rugăm,
fă să crească în noi credinţa, speranţa şi iubirea
şi, ca să ne învrednicim a dobândi ceea ce ne făgăduieşti,
fă-ne să iubim ceea ce ne porunceşti.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Priveşte cu bunăvoinţă, Doamne,
la darurile pe care le aducem maiestăţii tale,
pentru ca ceea ce se săvârşeşte prin slujirea noastră
să fie, înainte de toate, spre mărirea ta.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Ne vom bucura de mântuirea ta
şi, în numele Dumnezeului nostru,
vom tresălta de bucurie!                                                                 Cf. Ps 19,6 
 
sau:
Cristos ne-a iubit şi s-a dat pe sine însuşi pentru noi,
jertfă lui Dumnezeu cu bună mireasmă.                                            Ef 5,2

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne,
ca tainele tale să-şi împlinească în noi menirea sfântă,
pentru ca realităţile veşnice,
pe care le celebrăm acum în mod tainic,
să se dezvăluie odată privirilor noastre.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 

LECTURA I

Dumnezeu, care şi-a început aşa de bine lucrarea în voi, va continua s-o desăvârşească până în ziua venirii lui Cristos.

Începutul Scrisorii sfântului apostol Paul către Filipeni 1,1-11

Noi, Paul şi Timotei, slujitorii lui Cristos Isus, ne adresăm tuturor sfinţilor lui Cristos Isus care se află la Filipi împreună cu episcopii şi diaconii. Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos. Îi aduc mulţumiri lui Dumnezeu ori de câte ori îmi amintesc de voi; în toate rugăciunile mele mă rog cu bucurie pentru voi toţi, datorită muncii pe care aţi depus-o împreună cu mine la răspândirea evangheliei, din prima zi şi până acum. Sunt convins că Dumnezeu, care şi-a început aşa de bine lucrarea la voi, va continua s-o desăvârşească până în ziua venirii lui Cristos Isus. Aşadar, pe drept am aceste simţăminte faţă de voi toţi şi vă port în inimă, căci voi toţi sunteţi părtaşi la harul care mi-a fost dat de a apăra şi de a întări predicarea evangheliei chiar şi prin lanţurile mele. Martor îmi este Dumnezeu că mi-e dor de voi toţi şi am aceeaşi duioşie faţă de voi pe care o are Cristos Isus. De aceea, mă rog ca iubirea voastră să crească din ce în ce mai mult în adevărata cunoaştere şi înţelegere deplină 10 pentru ca să vedeţi totdeauna ceea ce este mai bun; astfel veţi fi curaţi şi veţi merge fără teamă în întâmpinarea zilei lui Cristos, 11 bogaţi în roadele dreptăţii pe care o primim prin Isus Cristos, spre cinstea şi lauda lui Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 110,1-2.3-4.5-6 (R.: cf. 2a)

R.: Cât de minunate sunt lucrările tale, Doamne!

sau

Aleluia.

Voi lăuda pe Domnul din toată inima,

în mijlocul comunităţii, în adunarea celor drepţi.

Mari sunt lucrările Domnului,

vrednice de luat în seamă de către toţi cei care le iubesc. R.

 

Lucrările lui sunt frumoase, pline de măreţie

dreptatea lui dăinuie întotdeauna.

El a lăsat o amintire a minunilor sale:

Domnul este bunătate şi îndurare. R.

 

El le dă hrană celor ce se tem de el;

nu uită niciodată de legământul său.

În faptele sale şi-a arătat puterea faţă de poporul său,

dându-le ca moştenire ţinuturile popoarelor. R.

ALELUIA In 10,27

(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul;

eu le cunosc pe ele şi ele mă urmează. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Care dintre voi, dacă îi va cădea în fântână copilul sau boul, nu-l va scoate imediat chiar în zi de sâmbătă?

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 14,1-6

În acel timp, Isus a intrat în casa unuia dintre fariseii de frunte, într-o zi de sâmbătă, ca să stea la masă; fariseii stăteau cu ochii aţintiţi asupra lui. Deodată a apărut în faţa lui un om care suferea de hidropizie. Isus s-a adresat învăţătorilor Legii şi fariseilor, întrebându-i: „Este, sau nu îngăduit să vindeci pe cineva în zi de sâmbătă?” Ei n-au răspuns. Isus l-a luat pe bolnav, l-a vindecat şi i-a dat drumul. Apoi le-a zis: „Care dintre voi, dacă îi va cădea în fântână copilul sau boul, nu-l va scoate imediat chiar în zi de sâmbătă?” La această întrebare n-au putut să-i răspundă nimic.

Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Fil 1,1-11; Ps 110; Lc 14,1-6

În pasajul evangheliei pe care îl citim astăzi, Isus demască ipocrizia inimii umane. Noi avem două moduri de a judeca: unul pentru lucrurile care ne privesc, un altul pentru acelea care nu ne interesează. Dacă interesele noastre sunt implicate, intervenim imediat, nu admitem nici obstacole, nici obiecţii. „Care dintre voi, dacă îi va cădea în fântână măgarul sau boul, nu-l va scoate imediat chiar în zi de sâmbătă?” E în joc propriul interes, şi atunci pare normal să se acţioneze; astfel, nimeni nu creează nici cea mai mică dificultate, până şi sâmbăta nu mai are importanţă. Dar dacă un lucru nu atinge interesele noastre şi cere un oarecare efort, imediat găsim obiecţii, impedimente, şi impedimente foarte serioase, religioase.

Isus vrea să vindece un om, şi este sâmbătă. „Învăţătorii legii şi fariseii” prezenţi tac, dar înăuntrul lor au obiecţii serioase cu caracter religios. În zi de sâmbătă trebuie să se mediteze foarte bine pentru a decide, şi probabil decizia ar fi negativă.

Cu uşurinţă ne putem regăsi pe noi înşine în această evanghelie. Foarte adesea, dacă un lucru ne interesează, ne place, ne implicăm fără ezitări până la capăt; în caz contrar, avem imediat multe obiecţii, şi chiar religioase. Ni se cere ceva ce nu suntem dispuşi să facem? „Chiar acum trebuie să merg la biserică!” Dacă, în schimb, avem ceva plăcut de făcut, găsim soluţia pentru a face. „Vom merge la biserică mai târziu”. Am dat acest exemplu, dar ar fi multe.

Să-i cerem Domnului să lumineze inimile noastre şi, înainte de toate, să ne facă docili în faţa iubirii sale: atunci vom şti să judecăm lucrurile fără preconcepţii interesate, vom avea inima deschisă, curată şi mărinimoasă, aşa cum ni se descoperă inima lui Paul la începutul Scrisorii către Filipeni. O inimă largă, plină de caritate, de afecţiune. Apostolul le spune credincioşilor săi că „îi poartă în inimă”, şi cuvântul grec este şi mai puternic: nu „inimă”, ci „viscere”; şi mai departe scrie: „Vă primesc pe toţi B dacă se poate spune: vă *doresc+ pe toţi B în viscerele lui Cristos”. Iubirea lui Paul se revelează de multe ori în aceste rânduri: vede binele, se bucură de bineY „Dragostea se bucură pentru bine”, va scrie în Scrisoarea întâi către Corinteni. Şi aminteşte cooperarea filipenilor la răspândirea evangheliei, încă din prima zi îi declară „pe toţi părtaşi la harul care mi-a fost dat, fie în lanţuri, fie în apărarea şi întărirea evangheliei”. Tocmai pentru că îi iubeşte, doreşte ca dragostea lor „să crească din ce în ce mai mult în adevărata cunoaştere şi înţelegere deplină”. Aceasta este adevărata caritate a unei inimi supuse harului, caritate plină de gingăşie, care se gândeşte mai mult la alţii decât la sine. Paul este în lanţuri, şi totuşi se bucură, este plin de bucurie, îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru binele împlinit de filipeni.

Să-i cerem Domnului să facă să crească dragostea noastră şi să o facă mereu mai înflăcărată şi plină de gingăşie, cum a fost aceea a lui Paul, după modelul iubirii sale.