en-USro-RO

Inregistrare | Login
17 decembrie 2017

Calendarul zilei

Duminică, 17 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Cristofor, călug.
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 3-a din Advent
Liturghie proprie, Credo, prefaţă pentru Advent II
violet, III
Lectionar
Is 61,1-2a.10-11: Mă voi bucura în Domnul şi sufletul meu se va veseli în Dumnezeul meu.
Ps Lc 1,46-54: Sufletul meu va tresălta de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu.
1Tes 5,16-24: Fiinţa voastră întreagă să se păstreze fără prihană pentru venirea Domnului nostru Isus Cristos.
In 1,6-8.19-28: În mijlocul vostru este unul pe care voi nu-l cunoaşteţi.
 

 

Sfintii zilei

Ss. Thomas Becket, ep. m. *; David, rege

 Liturghierul Roman

 

29 decembrie
ZIUA A V-A DIN OCTAVA CRĂCIUNULUI

Ant. la intrare 
Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
încât l-a dat pe Fiul său, unul născut,
ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.         In 3,16
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi nevăzut,
tu ai izgonit întunericul lumii
prin venirea lui Cristos, Lumina cea adevărată:
te rugăm să priveşti la noi cu faţă senină,
ca să ne învrednicim să lăudăm într-un glas
slăvita naştere a Fiului tău unul-născut.
El, care, fiind Dumnezeu. 
    
ASUPRA DARURILOR
Primeşte, Doamne, darurile noastre,
prin care se săvârşeşte un schimb minunat,
pentru ca, oferindu-ţi ceea ce tu ne-ai dăruit,
să ne învrednicim a te primi pe tine însuţi.
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru,
ne-a vizitat Cel care Răsare din înălţime.         Lc 1,78
 
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Dumnezeule atotputernic, dă-ne harul
ca viaţa noastră să fie mereu întărită,
prin puterea sfintelor taine.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Cuvintele şi cântarea lui Simeon sunt foarte importante pentru evanghelist, care vrea să ne transmită urgent viziunea “universală” a lui Isus, conform căreia Dumnezeu vrea să-i salveze pe toţi oamenii. Cristos, trimis la poporul lui Israel, trebuie să devină, urmând planul divin, lumină pentru toate neamurile.

 LECTURA I
Cine îl iubeşte pe fratele său
rămâne în lumină.
Citire din Scrisoarea întâi
a sfântului apostol Ioan 2,3-11

3 Preaiubiţilor,
din aceasta ştim că îl cunoaştem pe Dumnezeu:
dacă păzim poruncile lui.
4 Cine spune: „Eu îl cunosc”,
dar nu păzeşte poruncile lui,
este mincinos şi adevărul nu este în el.
5 Însă, dacă cineva păstrează cuvântul lui,
într-adevăr iubirea lui Dumnezeu în el este desăvârşită.
Din aceasta cunoaştem că suntem în el.
6 Cel care spune că rămâne în el
are datoria să trăiască aşa cum el a trăit.
7 Iubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă,
ci porunca cea veche, pe care o aveţi de la început;
porunca veche este cuvântul pe care l-aţi auzit.
8 Totuşi vă scriu o poruncă nouă,
care este adeverită în el şi în voi,
pentru că întunericul trece,
iar lumina cea adevărată străluceşte deja.
9 Cine spune că este în lumină,
dar îl urăşte pe fratele său,
este în întuneric până acum.
10 Cine îl iubeşte pe fratele său
rămâne în lumină şi nu este motiv de scandal în el.
11 Însă cine-l urăşte pe fratele său
este în întuneric, umblă în întuneric
şi nu ştie încotro merge,
pentru că întunericul i-a orbit ochii.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 95(96),1-2a.2b-3.5b-6 (R.: 11a)

R
.: Să se bucure cerurile
şi să se veselească pământul!

1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou!
Cântaţi-i Domnului, toţi locuitorii pământului!
2a Cântaţi-i Domnului, binecuvântaţi numele lui! R.

2b Vestiţi din zi în zi mântuirea lui!
3 Vestiţi printre neamuri gloria lui,
tuturor popoarelor, minunile sale! R.

5b Domnul însă a făcut cerurile.
6 Strălucirea şi maiestatea sunt înaintea feţei sale,
tăria şi frumuseţea sunt în sanctuarul său. R.

ALELUIA Lc 2,32
(Aleluia) Acest Copil este lumină spre luminarea neamurilor
şi spre gloria poporului tău, Israel! (Aleluia)
În locul versetului dinaintea Evangheliei stabilit pentru fiecare zi, poate fi ales unul
dintre versetele propuse la pag. 290.

EVANGHELIA
Lumină spre luminarea neamurilor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 2,22-35

22 Când s-au împlinit zilele purificării lor,
după Legea lui Moise,
părinţii lui l-au dus pe Isus la Ierusalim,
ca s-l ofere Domnului,
23 după cum este scris în Legea Domnului:
„Orice prim născut de parte bărbătească
va fi numit sfânt pentru Domnul”
24 şi să aducă jertfă,
după cum este spus în Legea Domnului:
„o pereche de turturele sau doi pui de porumbel”.
25 Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon,
şi acesta era un om drept şi evlavios
care aştepta mângâierea lui Israel
şi Duhul Sfânt era asupra lui.
26 Îi fusese revelat de Duhul Sfânt
că nu va vedea moartea
înainte de a-l vedea pe Cristosul Domnului.
27 A fost condus de Duhul Sfânt la templu,
iar când părinţii l-au adus pe copilul Isus
ca să îndeplinească obiceiurile Legii cu privire la el,
28 l-a luat în braţele sale
şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu, spunând:
29 „Acum, slobozeşte-l, pe slujitorul tău, Stăpâne,
după cuvântul tău în pace,
30 căci au văzut ochii mei mântuirea ta
31 pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor,
32 lumină spre luminarea neamurilor
şi slava poporului tău, Israel!”
33 Tatăl şi mama lui Isus se mirau de cele spuse despre el.
34 Simeon i-a binecuvântat
şi i-a spus Mariei, mama lui:
„Iată, acesta este pus
spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel
şi ca semn de contradicţie –
35 ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi –,
iar o sabie va străpunge sufletul tău!”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

1In 2,3-11; Ps 95; Lc 2,22-35

Astăzi putem să contemplăm întâlnirea dintre bătrânul Simeon şi copilul Isus, şi astfel, intuim toată bucuria pe care Luca vrea să ne-o transmită prin această evanghelie: bucuria aceluia care vede împlinindu-se o dorinţă de demult, bucuria aceluia care ajunge la scop, scopul stabilit nu numai pentru sine, ci pentru toată lumea. Simeon, într-adevăr, îl contemplă şi îl ia în braţele sale pe Mesia lui Israel, acela care aduce Israelului mângâierea, mântuirea, lumina şi gloria.

Iată, dacă noi căutăm în evanghelia de astăzi o inspiraţie pentru viaţa noastră, cuvântul cel mai important este: „Din îndemnul Duhului, Simeon a venit la templu”. Simeon era un bărbat ascultător faţă de Duhul Sfânt şi, pentru aceasta, a putut avea bucuria de a-l întâlni pe Mesia, de a-l lua în braţele sale şi de a-l binecuvânta pe Dumnezeu.

„Din îndemnul”: e clar că acest cuvânt exprimă o atitudine obişnuită a lui Simeon: era un om „drept şi temător de Dumnezeu”, trăia în lumina sa, observa nu numai poruncile, ci chiar şi toate inspiraţiile venite din partea lui Dumnezeu. A fi ascultător faşă de Duhul Sfânt înseamnă tocmai aceasta: nu numai a asculta de poruncile prescrise tuturor, ci a fi într-o ascultare atentă faţă de glasul Duhului Sfânt pentru a face ceea ce este plăcut lui Dumnezeu în orice împrejurare. Trebuie să mergem în lumină, pentru a-l cunoaşte pe Isus, aşa cum ne spune sfântul Ioan.

Simeon era ascultător faţă de Duhul Sfânt nu doar în închipuire, ci în mod real: „Din îndemnul Duhului a venit la templu”. A venit până la templu, poate şi-a schimbat planurile, pentru că Duhul l-a făcut să înţeleagă că acela era momentul potrivit. Şi în templu, „din îndemnul Duhului”, Simeon nu s-a lăsat orbit de prejudecăţile umane, căci altfel nu ar fi recunoscut în Maria şi Iosif pe părinţii lui Isus. Tatăl şi mama lui Mesia nu puteau fi două persoane atât de umile. Unul s-ar fi aşteptat la o aparenţă umană mai demnă, mai glorioasăY Dimpotrivă, ascultător faţă de Duhul Sfânt, Simeon l-a recunoscut în umila înfăţişare pe Cristos blând şi umil, şi care nu se comportă după prejudecăţile umane.

Astăzi primim o mare lumină. Să fim ascultători faţă de Duhul Sfânt, în micile, umilele lucruri zilnice, pentru a putea vedea „lucrurile mari” pe care Dumnezeu le împlineşte astăzi, ca acum două mii de ani.