en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Fer. Marcu de Marconi, pr.

 Liturghierul Roman

 

Miercuri din Săptămâna a II-a din Postul Mare

Ant. la intrare 
Să nu mă părăseşti, Doamne;
Dumnezeul meu, să nu te îndepărtezi de la mine!
Grăbeşte-te să mă ajuţi, Doamne, puterea mântuirii mele!         Cf. Ps 37,22-23

RUGĂCIUNEA ZILEI
Desăvârşeşte pururi, Doamne, familia ta sfântă,
prin împlinirea de fapte bune;
mângâie-ne în această viaţă cu semnele ocrotirii tale
si călăuzeste-ne cu bunăvoinţă la darurile veşnice.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Priveşte cu bunătate, Doamne,
la jertfa pe care ţi-o oferim
şi, prin acest schimb minunat,
dezleagă lanţurile păcatelor noastre.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
„Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit,
ci ca să slujească şi să-şi dea viaţa,
ca răscumpărare pentru cei mulţi", spune Domnul.          Mt 20,28

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Doamne, Dumnezeul nostru, te rugăm,
ca această taină, care, din voinţa ta,
este pentru noi chezăşie de nemurire,
să ne deschidă porţile mântuirii veşnice.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 În drum spre Ierusalim, Isus vorbeşte despre cruce, dar ucenicii săi nu înţeleg deloc. Chiar vorbesc despre primele locuri, despre locurile de cinste după care aspiră în împărăţia viitoare. Domnul nu ne va întreba: “Unde ai triumfat, unde ai reuşit să-ţi arăţi puterea? ci “Pe cine ai slujit, pe cine ai strâns în braţe din iubire faţă de mine?”.

 

LECTURA I
Veniţi să facem planuri împotriva lui!
Citire din cartea profetului Ieremia 18,18-20

18
Duşmanii mei au zis:
„Veniţi să facem planuri împotriva lui Ieremia!
Căci legea nu va pieri din lipsă de preoţi,
nici sfatul, din lipsă de înţelepţi
şi nici cuvântul, din lipsă de profeţi.
Haideţi să-l lovim cu limba
şi să nu ţinem cont de niciunul dintre cuvintele sale!”
19 Ţine cont de mine, Doamne,
şi ascultă glasul cauzei mele!
20 Oare se răsplăteşte binele cu rău?
Ei au săpat o groapă pentru sufletul meu.
Adu-ţi aminte că am stat înaintea ta
ca să vorbesc bine în favoarea lor
şi să fac să se întoarcă mânia ta de la ei!”
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 30(31),5-6.14.15-16 (R.: 17b)

R
.: Mântuieşte-mă, Doamne,
în îndurarea ta!

5 Fă-mă să ies din laţul pe care mi l-au întins,
căci tu eşti tăria mea!
6 În mâinile tale îmi încredinţez duhul,
tu mă vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevărat. R.

14 Când aud învinuirile multora,
groaza mă înconjoară;
când împreună se înţeleg între ei împotriva mea,
uneltesc să-mi ia sufletul. R.

15 Dar eu mă încred în tine, Doamne,
şi spun: „Tu eşti Dumnezeul meu,
16 soarta mea este în mâinile tale!”
Scapă-mă din mâinile duşmanilor mei
şi de cei care mă urmăresc! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 8,12bd
„Eu sunt lumina lumii”, spune Domnul.
„Cine mă urmează va avea lumina vieţii”.

EVANGHELIA
Îl vor condamna la moarte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 20,17-28

17
În acel timp,
urcând Isus spre Ierusalim,
i-a luat deoparte pe cei doisprezece discipoli
şi le-a spus pe drum:
18 „Iată, noi urcăm la Ierusalim
şi Fiul Omului va fi dat pe mâinile arhiereilor
şi ale cărturarilor,
îl vor condamna la moarte,
19 îl vor da pe mâinile păgânilor
ca să fie batjocorit, biciuit şi răstignit,
dar în a treia zi va învia!”
20 Atunci, s-a apropiat de el
mama fiilor lui Zebedeu cu fiii ei,
s-a prosternat înaintea lui ca să-i ceară ceva.
21 El i-a zis: „Ce vrei?”
I-a spus: „Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei
să stea unul la dreapta şi unul la stânga ta, în împărăţia ta!”
22 Atunci Isus, răspunzând, a zis:
„Nu ştiţi ce cereţi.
Puteţi să beţi potirul pe care am să-l beau eu?”
I-au spus: „Putem”.
23 El le-a zis:
„Potirul meu îl veţi bea,
însă a sta la dreapta şi la stânga mea
nu ţine de mine să dau,
ci este pentru cei cărora le-a fost pregătit de Tatăl meu”.
24 Când au auzit ceilalţi zece,
au fost cuprinşi de indignare faţă de cei doi fraţi.
25 Dar Isus, chemându-i, le-a zis:
„Ştiţi că cei care conduc neamurile le domină
şi cei mari îşi fac simţită puterea asupra lor.
26 Între voi să nu fie aşa.
Dimpotrivă, cine vrea să devină mare între voi
să fie sclavul vostru
27 şi cine vrea să fie primul între voi
să fie servitorul vostru
28 aşa cum Fiul Omului nu a venit ca să fie slujit,
ci ca să slujească
şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi!”
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

Ier 18,18-20; Ps 30; Mt 20,17-28

Astăzi, ascultăm în evanghelie al treilea anunţ al pătimirii. De trei ori Isus îi pregăteşte şi le anunţă apostolilor pătimirea sa, spunând că el va fi arestat, condamnat, batjocorit, răstignit. Şi de fiecare dată în evanghelie se repetă acelaşi contrast: ucenicii au alte gânduri, nu înţeleg, nu meditează asupra celor spuse cu claritate de Isus, ci se gândesc numai la satisfacerea ambiţiilor lor, a dorinţelor lor naturale.

După primul anunţ, Petru e cel care se scandalizează, spunându-i lui Isus: „Asta nu ţi se va întâmpla niciodată!”; a doua oară, imediat după, ucenicii discutau despre cel care este mai mare dintre ei; după al treilea anunţ, fiii lui Zebedeu sunt cei care se prezintă cu cererea lor ambiţioasă, prin intermediul mamei. Isus a vorbit despre umiliri, şi apostolii cereau onoruri, cereau posturi privilegiate: „Ei să şadă unul la dreapta ta şi altul la stânga în împărăţia ta”.

Asta demonstrează că pătimirea era necesară pentru schimbarea inimii omului: cuvintele, nici măcar acelea ale lui Isus, nu erau suficiente. În ciuda atâtor cuvinte frumoase, cresc în noi atâtea gânduri rele, gânduri de orgoliu, de egoismY Şi nici măcar nu înţelegem că aceste gânduri nu sunt plăcute lui Dumnezeu. Într-adevăr, era necesar ca Isus să schimbe mintea noastră cufundând-o în focul pătimirii sale.

La întrebarea nepotrivită a celor doi fraţi, Isus nu-şi pierde răbdarea, dar le face o educaţie progresivă. Prima etapă: ca să obţii onoruri este necesar să treci prin multe încercări. „Nu ştiţi ceea ce cereţi B spune Isus. Sunteţi în stare să beţi paharul pe care îl voi bea eu?” E vorba despre paharul amărăciunii despre care vorbeau profeţii. Plini de încredere în ei înşişi, răspund: „Suntem”. Şi Isus le promite participarea la paharul său, dar (a doua etapă) chiar dacă vor bea paharul, nu-şi vor atinge obiectivul: „Cât priveşte însă a şedea la dreapta şi la stânga mea, nu-mi stă în putere să hotărăsc”.

Deci au acceptat încercarea, dar nu vor avea rezultatele sperate.

Întotdeauna este aşa în viaţa spirituală: încercarea transformă omul şi el, la sfârşit, nu mai are ambiţia de a-şi satisface dorinţele pământeşti spre care tânjea la început.

Cei zece s-au indignat împotriva celor doi fraţi, dar asta nu înseamnă că gândurile lor erau mai drepte. Şi ei erau ambiţioşi şi vorbeau din invidie.

Atunci Isus îşi extinde lecţia la toţi, învăţându-i unde se află adevărata onoare: nu în dominarea altora, ci în a face ca dânsul: a sluji până la a se face sclav.

Gloria lui Isus constă în faptul că a iubit mult, că a voit să slujească până la a-şi da viaţa pentru toţi, pentru a obţine răscumpărarea tuturor.

Dacă ne deschidem inima către pătimirea lui Isus, înţelegem care va fi adevărata bucurie, adevărata glorie, adevărata viaţă: să slujeşti, să-ţi afli măreţia în a sluji, în a iubi aşa cum el a iubit, până la jertfa de noi înşine.