en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Fc. Maria de la Fatima *

 Liturghierul Roman

 

Vineri din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal 

Ant. la intrare 
Cristos ne-a iubit
şi ne-a eliberat de păcatele noastre în sângele său
şi ne-a făcut o împărăţie şi preoţi
pentru Dumnezeu şi Tatăl său, aleluia.         Ap 1,5-6 
 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule,
care ne-ai deschis poarta veşniciei
prin preamărirea Unsului tău şi prin lumina Duhului Sfânt,
dă-ne, te rugăm, harul, ca, având parte de un dar atât de mare,
să creştem în evlavie si în credinţă.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.  
     
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne,
priveşte cu îndurare la jertfa pe care ţi-o aduce poporul tău
şi, pentru ca ea să-ţi fie bineplăcută,
spală cugetele noastre prin revărsarea Duhului Sfânt.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
  
Ant. la Împărtăşanie 
Când va veni Duhul adevărului,
vă va învăţa tot adevărul, aleluia.         In 16,13 
 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Dumnezeule, care ne purifici şi ne hrăneşti cu tainele tale sfinte,
dăruieşte-ne, te rugăm, harul,
ca puterea hranei primite de la tine să ne călăuzească la viata fără de sfârşit.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Ziua Bolnavului la nivel diecezan. A fost fixată cu scopul de a sensibiliza întregul popor al lui Dumnezeu, instituţiile sanitare catolice şi societatea civilă însăşi pentru o mai bună asistenţă acordată celor bolnavi.
Isus îl reabilitează pe Petru, confirmându-l la cârma turmei sale. Tripla întrebare a lui Isus corespunde, fără îndoială, cu cele trei întrebări pe care slujitoarea din casa marelui preot i le-a pus înainte de tăgăduirea sa, iar cele trei momente în care Petru mărturiseşte iubirea sa faţă de Isus corespund cu tripla tăgăduire
.

 

LECTURA I
Despre Isus mort Paul pretindea că este viu.
Citire din Faptele Apostolilor 25,13-21

13 În zilele acelea,
regele Agripa şi Berenice
au coborât la Cezareea ca să-l salute pe Festus.
14 Întrucât au rămas acolo mai multe zile,
Festus i-a vorbit regelui despre cazul lui Paul, zicând:
„Se află aici un bărbat lăsat în închisoare de Felix.
15 Pe când eram la Ierusalim,
s-au înfăţişat arhiereii şi bătrânii iudeilor,
cerând condamnarea lui.
16 Acestora le-am răspuns
că nu este obiceiul la romani să predea un om acuzat
mai înainte de a fi fost pus faţă în faţă cu acuzatorii săi
şi înainte de a i se fi dat posibilitatea
să se apere de învinuire.
17 Deci s-au adunat aici,
iar eu a doua zi, fără întârziere,
m-am aşezat pe tronul de judecată
şi am poruncit să fie adus omul.
18 Acuzatorii care erau de faţă nu au adus împotriva lui
nicio învinuire de vreunul dintre relele
pe care le bănuiam eu.
19 Aveau cu el nişte neînţelegeri cu privire la religia lor
şi cu privire la un oarecare Isus mort,
dar Paul pretindea că acesta este viu.
20 Fiind eu nedumerit,
am spus dacă nu ar vrea să meargă la Ierusalim
şi să fie judecat acolo despre acestea.
21 Dar, pentru că Paul a făcut apel,
voind să fie păzit până la decizia maiestăţii sale,
am poruncit ca el să fie păzit
până când îl voi trimite la Cezar”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),1-2.11-12.19-20ab (R.: 19a)

R
.: Domnul şi-a stabilit în ceruri
locuinţa sa.
sau:
Aleluia.

1 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale! R.

11 Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot atât de mare este îndurarea sa faţă de cei care se tem de el.
12 Cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult îndepărtează de la noi nelegiuirile noastre. R.

19 Domnul şi-a stabilit în ceruri tronul său,
domnia lui se întinde peste toate.
20ab Binecuvântaţi pe Domnul, toţi îngerii lui,
voi, cei puternici, care împliniţi cuvintele sale. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 14,26cd
(Aleluia) Duhul Sfânt vă va învăţa toate
şi vă va aminti toate câte vi le-am spus. (Aleluia)

EVANGHELIA
Paşte mieluşeii mei!
Paşte oile mele!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 21,15-19

15 În acel timp,
când li s-a arătat la Marea Tiberiadei,
după ce au stat la masă,
Isus i-a spus lui Simon Petru:
„Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti mai mult decât aceştia?”
El i-a zis: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc”.
El i-a spus: „Paşte mieluşeii mei!”
16 El i-a zis iarăşi, a doua oară:
„Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?”
El i-a spus: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc”.
I-a zis: „Paşte oile mele!”
17 I-a zis a treia oară: „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?”
Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?”
şi i-a spus: „Doamne, tu ştii toate, tu ştii că te iubesc”.
Isus i-a zis: „Paşte oile mele!”
18 Adevăr, adevăr îţi spun: când erai mai tânăr,
te încingeai singur şi umblai unde voiai.
Însă când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile
şi te va încinge un altul şi te va duce unde nu vei voi”.
19 Dar aceasta a spus-o
arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu.
După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!”
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

Fap 25,13-21; Ps 102; In 21,15-19

În Faptele Apostolilor găsim, exprimată de un procurator roman, sinteza predicării lui Paul: cei care îl acuzau „aveau cu el unele probleme privitoare la un oarecare Isus, mort, despre care Paul susţinea că este încă viu”. Şi în evanghelie îl vedem pe acest Isus, care era mort şi care acum este viu, manifestându-se discipolilor săi cu un trup uman adevărat, cu o inimă umană care doreşte să fie iubită. „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?” Isus ne adresează această întrebare şi nouă, pentru că doreşte iubirea noastră. „Simon, fiul lui Ioan, mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?” Cunoaştem răspunsul lui Petru, un răspuns modest. El nu poate nega iubirea care-i umple inima, acum nu se mai încrede în sine. Trista experienţă a renegării l-a făcut să înţeleagă că nu se poate baza pe sine şi că el trebuie să se sprijine de acum înainte numai pe Isus: „Tu ştii că te iubesc”. De trei ori este exprimată, din ce în ce mai tare, siguranţa că Domnul ştie, că Domnul cunoaşte inima lui Petru. Şi Isus îi pune apostolului, pentru a-i încredinţa Biserica, această singură condiţie: iubirea faţă de el. Nu-i cere lui Petru capacitate de administrator, pentru a-i administra Biserica sa, să fie bun organizator, sau să fie suficient de puternic pentru a rezista adversarilor... Numai: „Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?” Apostolatul este fondat pe această legătură intimă cu Isus, şi nu are alt fundament pentru că trebuie să fie o propagare a iubirii Domnului: se naşte din iubirea faţă de Domnul şi conduce la iubirea sa.

Petru ştie că izvorul iubirii nu este înăuntrul lui, ştie că atunci când Isus îl întreabă: „Mă iubeşti?”, el, care este izvorul carităţii, vrea să-i dăruiască această iubire. Isus pune această întrebare pentru că vrea ca noi să-i cerem acest dar minunat. În noi există o mare dorinţă de a-l iubi pe Domnul, dar această dorinţă ne descurajează pentru că suntem slabi, fragili, incapabili de o adevărată fidelitate şi răspunsul nostru ar fi întotdeauna plin de ezitări şi dubii. Dar Isus însuşi e cel care ne ajută să-i putem răspunde: „Tu ştii că te iubesc. Te iubesc nu pentru că sunt perfect, pentru că mă simt tare, generos, ci pentru că tu, o, Doamne, eşti generos cu mine şi mă faci capabil să te iubesc puţin şi apoi zi după zi, din ce în ce mai mult”.

Evanghelia ne spune unde ajunge iubirea generoasă a Domnului; ultimul său cuvânt este: „Urmează-mă”, şi apoi anunţă martiriul lui Petru. Acest „urmează-mă” corespunde unui episod petrecut mai înainte de pătimire, când Isus, lui Petru care îl întrebase: „Doamne, unde mergi?”, i-a răspuns: „Unde merg eu acum tu nu poţi să mă urmezi; mă vei urma mai târziu”. Şi Petru s-a revoltat: „De ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi da viaţa pentru tine!” Domnul este primul în iubire: el trebuia să iubească până la sfârşit, dându-şi viaţa, mai înainte ca discipolii săi să-l poată urma cu o iubire care vine din inima sa divină. După ce a pătimit şi a înviat, Isus îi face apostolului său marele dar, spunându-i: „Urmează-mă”, chiar până la moarte. Spune într-adevăr evanghelia: „Aceasta a spus-o pentru a-i arăta cu ce moarte îl va preamări Petru pe Dumnezeu”. I-a dat perfecţiunea iubirii: de a-şi de viaţa pentru Domnul.

Să ne deschidem acestei iubiri a Domnului cu o mare încredere, căci e fundamentul oricărei generozităţi.