en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Gherman, ep.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A VIII-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 
Domnul s-a făcut ocrotitorul meu şi m-a scos la loc larg,
m-a mântuit, pentru că mă iubeşte.                                        Cf. Ps 17,19-20 
 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dăruieşte-ne, te rugăm, Doamne, harul,
ca mersul lumii să fie călăuzit de orânduirea ta dătătoare de pace
şi Biserica ta să cunoască bucuria de a te sluji în linişte.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
 
ASUPRA DARURILOR
Dumnezeule, de la tine primim ceea ce aducem în dar numelui tău,
iar tu primeşti ofranda slujirii noastre ca faptă vrednică de răsplată.
De aceea, implorăm bunătatea ta, ca darul primit de la tine,
singura noastră avuţie, să rodească pentru noi răsplată veşnică.
Prin Cristos, Domnul nostru 
 

Ant. la Împărtăşanie 
Ii voi cânta Domnului, pentru că m-a copleşit cu bunuri,
şi voi preamări numele Dumnezeului Preaînalt!                   Cf. Ps 12,6 

sau:
Iată, eu sunt cu voi în toate zilele,
până la sfârşitul lumii, spune Domnul.                                     Mt 28,20

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Îndestulaţi cu darul mântuitor, implorăm, Doamne, îndurarea ta, ca,
prin acelaşi sacrament prin care ne întăreşti în această viaţă trecătoare,
să binevoiesti a ne face părtaşi de viata veşnică.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 La superficialitatea şi insistenta curiozitate a adversarilor săi, Isus le răspunde întinzându-le o cursă care demască reaua credinţă şi obtuzitatea sterilă. El arată astfel nu numai inteligenţa sa, ci indirect şi originea misiunii sale.

 

LECTURA I
Dumnezeu poate să vă ferească de la cădere
şi să vă prezinte înaintea gloriei sale neprihăniţi şi cu bucurie.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Iuda 17.20b-25

17 Iubiţilor,
amintiţi-vă de cuvintele
pe care vi le-au spus de mai înainte
apostolii Domnului nostru Isus Cristos.
20b Clădiţi-vă pe credinţa voastră preasfântă,
rugându-vă în Duhul Sfânt;
21 păstraţi-vă în iubirea lui Dumnezeu,
aşteptând îndurarea Domnului nostru Isus Cristos
spre viaţa veşnică!
22 Aveţi milă de cei care se îndoiesc;
23 pe alţii, salvaţi-i smulgându-i din foc,
de ceilalţi aveţi milă
dar cu teamă,
detestând până şi haina aceluia al cărui trup a fost întinat!
24 Celui care poate să vă ferească de la poticnire
şi să vă prezinte înaintea gloriei sale neprihăniţi şi cu bucurie,
25 unicului Dumnezeu, Mântuitorului nostru,
prin Isus Cristos, Domnul nostru,
glorie, măreţie, tărie şi putere înaintea tuturor veacurilor
şi acum şi în vecii vecilor! Amin!
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 62(63),2.3-4.5-6 (R.: 2b)

R
.: Sufletul meu e însetat de tine,
Doamne, Dumnezeul meu!

2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă.
Sufletul meu e însetat de tine,
pe tine te doreşte trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. R.

3 Astfel m-am uitat după tine în sanctuarul tău,
ca să contemplu puterea şi slava ta.
4 Îndurarea este mai bună decât viaţa,
de aceea, buzele mele te laudă. R.

5 Aşa te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând al tău nume.
6 Ca şi cum m-aş sătura cu măduvă şi grăsime,
aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă. R.

ALELUIA Col 3,16a.17c
(Aleluia) Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin,
mulţumindu-i lui Dumnezeu Tatăl prin Cristos Isus! (Aleluia)

EVANGHELIA
Cu ce autoritate faci acestea?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 11,27-33

27 În acel timp,
au venit din nou la Ierusalim
şi, în timp ce Isus umbla prin templu,
au venit la el arhiereii, cărturarii şi bătrânii
28 şi-i spuneau: „Cu ce autoritate faci acestea?
Sau cine ţi-a dat această autoritate ca să le faci?”
29 Isus le-a spus:
„Vă voi întreba un lucru, şi dacă îmi veţi răspunde,
vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea.
30 Botezul lui Ioan era din ceruri sau de la oameni?
Răspundeţi-mi!”
31 Dar ei discutau între ei, zicând:
„Dacă spunem: «Din ceruri»,
ne va spune: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?»
32 Iar dacă spunem: «De la oameni»?”
– le era frică de mulţime
căci toţi considerau că Ioan era într-adevăr un profet.
33 Aşadar, i-au răspuns lui Isus: „Nu ştim”.
Atunci, Isus le-a spus:
„Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea”.
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

Iuda 17.20-25; Ps 62; Mc 11,27-33

 

Să ascultăm îndemnul sfântului Iuda: „Credinţa voastră preasfântă să fie temelia construcţiei spirituale care sunteţi voi înşivă”.

Acesta este, desigur, un program de viaţă reuşit, având ca fundament stânca trainică a credinţei în Isus. Trebuie cu adevărat să construim totul pe credinţă, cu simplitate, corespunzând la harul lui Dumnezeu, nu încrezându-ne în ceea ce este uman şi, deci, nici în noi înşine: nu trebuie să ne bazăm pe bunăvoinţa noastră, pe capacităţile noastre, pe dorinţele noastre, ci să căutăm numai să „trăim adevărul în caritate”.
Marii preoţi şi cărturarii despre care citim astăzi în evanghelie nu căutau cu sinceritate adevărul. Isus nu vrea să reveleze de unde vine autoritatea sa cu care acţionează şi, ca urmare a întrebării lor, pune şi el o întrebare cu privire la Ioan Botezătorul, o întrebare care cere o convertire. Dar ei îşi calculează răspunsul: „Dacă răspundem *din cer+, va spune: de ce atunci nu l-aţi crezut? Să spunem deci: *De la oameni?+„: acest răspuns ar fi mers bine pentru ei, dar nu l-ar fi primit bine poporul. Şi atunci cred că este înţelept să răspundă: „Nu ştim”, şi aşa se închid în faţa credinţei.
Uneori, în faţa întrebărilor angajante ale vieţii care vin din conştiinţă, facem şi noi la fel, le ocolim, pentru că e soluţia cea mai comodă. Trebuie, în schimb, să ne întrebăm cu sinceritate înaintea lui Dumnezeu: „Este credinţa aceea care mă conduce în aceste gânduri? E credinţa aceea care vorbeşte în mine, care acţionează în acest mod?”, şi să ne deschidem dorinţelor divine, mărturisind cu umilinţă şi cu încredere lipsurile noastre. Simplitatea şi umilinţa sunt cele care salvează credinţa.