en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Ss. Marcu şi Marcelian, m.

 Liturghierul Roman

 

DUMINICA A XI-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 
Ascultă-mi, Doamne, glasul când te chem;
tu eşti ajutorul meu, nu mă respinge,
nu mă abandona, Dumnezeul mântuirii mele!            Cf. Ps 26,7.9

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, tăria celor ce nădăjduiesc în tine,
ascultă cu bunătate rugăciunile noastre:
noi suntem slabi şi nu putem face nimic fără tine:
dăruieşte-ne pururi ajutorul harului tău,
pentru ca, împlinindu-ţi poruncile,
să-ţi fim plăcuţi în gânduri şi în fapte.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Dumnezeule, tu ai rânduit pâinea şi vinul să-i fie omului
şi hrană pentru viaţa aceasta şi sacrament de viaţă nouă.
Noi ţi le aducem acum pe altar şi te rugăm ca trupurile
şi sufletele noastre să nu fie niciodată lipsite de ajutorul lor.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Un lucru cer de la Domnul şi pe acesta îl caut:
să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele.       Ps 26,4 
 
sau:
Tată sfânt, păstrează-i în numele tău
pe cei pe care mi i-ai dat, ca ei să fie una ca şi noi.               In 17,11

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm, Doamne, ca împărtăşirea cu sfintele taine, care este semn
al unirii credincioşilor întru tine, să înfăptuiască unitatea în Biserica ta.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Încrederea în Tatăl care iubeşte şi are grijă îl împiedică pe cel credincios să cadă în preocupare şi în teamă de viitor. Adevărata sa preocupare trebuie să fie aceasta: “A nu-l pierde” pe Domnul şi a menţine dorinţa pentru împărăţie.

 

LECTURA I
L-au ucis pe Zaharia între templu şi altar.
Citire din cartea a doua
a Cronicilor 24,17-25

17 În zilele acelea,
după moartea lui Iehoiada,
căpeteniile lui Iuda au venit
şi s-au prosternat înaintea regelui Ioas.
Atunci regele i-a ascultat.
18 Au abandonat casa Domnului Dumnezeului părinţilor lor
şi au slujit Aşerelor şi idolilor.
Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda
şi asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovăţii.
19 Domnul a trimis la ei profeţi
ca să-i facă să se întoarcă la el;
aceştia au mărturisit împotriva lor,
dar ei nu şi-au plecat urechea.
20 Duhul lui Dumnezeu l-a învestit pe Zaharia,
fiul preotului Iehoiada.
El a stat înaintea poporului şi le-a zis:
„Aşa vorbeşte Dumnezeu:
«De ce încălcaţi legile Domnului?
Nu veţi avea succes!
Voi l-aţi părăsit pe Domnul,
de aceea şi el vă părăseşte pe voi»”.
21 Au conspirat împotriva lui şi l-au bătut cu pietre
din porunca regelui în curtea casei Domnului.
22 Nu şi-a amintit regele Ioas de bunăvoinţa
pe care i-a arătat-o Iehoiada, tatăl său, şi i-a ucis fiul.
În timp ce murea, el a zis:
„Să vadă Domnul şi să judece!”
23 După trecerea anului,
armata lui Aram a urcat împotriva lui Ioas.
Au venit în Iuda şi în Ierusalim
şi au ucis toate căpeteniile poporului.
Iar prada lor au trimis-o regelui de la Damasc.
24 Cu un număr mic de oameni a venit armata lui Aram,
dar Domnul a dat în mâna lor o armată foarte numeroasă,
căci l-au părăsit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
Ei au împlinit sentinţa faţă de Ioas.
25 Când au plecat de la el, lăsându-l în mari suferinţe,
slujitorii lui au conspirat împotriva lui
din cauza sângelui fiului lui Iehoiada, preotul,
şi l-au ucis în patul lui.
L-au îngropat în cetatea lui David,
dar nu l-au îngropat în mormintele regilor.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),4-5.29-30.31-33.34-35 (R.: cf. 29a)

R
.: Bunătatea Domnului
este pe vecie.

4 Am încheiat alianţă cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu David:
5 „îţi voi întări seminţia pe vecie,
din generaţie în generaţie,
îţi voi întemeia tronul tău de domnie”. R.

29 Pentru el păstrez pe veci îndurarea mea
şi alianţa mea va rămâne faţă de el neclintită.
30 Îi voi statornici pe veci descendenţa
şi tronul lui va dura cât zilele cerului. R.

31 Dacă fiii lui vor părăsi legea mea
şi nu vor umbla după judecăţile mele,
32 dacă vor profana hotărârile mele şi nu vor păzi poruncile mele,
33 atunci îi voi pedepsi cu varga pentru răzvrătirea lor
şi pentru nelegiuirile lor, cu biciul. R.

34 Dar nu-mi voi retrage îndurarea de la el
şi fidelitatea mea nu va înceta.
35 Nu-mi voi profana alianţa
şi nu voi schimba ceea ce a ieşit de pe buzele mele. R.

ALELUIA 2Cor 8,9cd
(Aleluia) Isus Cristos, deşi era bogat, s-a făcut sărac
pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogăţiţi. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 6,24-34

24 În acel timp,
Isus le-a spus discipolilor săi:
„Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni;
căci sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt,
sau va ţine la unul, iar pe celălalt îl va dispreţui.
Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei.
25 De aceea vă spun:
nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră:
ce veţi mânca sau ce veţi bea,
nici pentru trupul vostru: cu ce vă veţi îmbrăca.
Oare nu este viaţa mai mult decât hrana,
iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
26 Priviţi păsările cerului:
nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar,
iar Tatăl vostru ceresc le hrăneşte.
Oare nu sunteţi voi mult mai de preţ decât ele?
27 Cine dintre voi, oricât s-ar strădui,
poate să adauge câtuşi de puţin la durata vieţii sale?
28 Iar pentru îmbrăcăminte de ce vă străduiţi?
Observaţi cum cresc crinii de pe câmp:
nu trudesc şi nu ţes.
29 Totuşi vă spun că nici Solomon, în toată gloria lui,
nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
30 Aşadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului,
care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor,
cu cât mai mult pe voi, oameni cu puţină credinţă?
31 Deci, nu vă îngrijoraţi, spunând:
«Ce vom mânca? Ce vom bea?»
sau «Cu ce ne vom îmbrăca?»!
32 Căci pe toate acestea le caută neamurile păgâne;
dar Tatăl vostru ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea.
33 Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui
şi toate acestea vi se vor adăuga!
34 Deci nu vă îngrijoraţi pentru ziua de mâine,
căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi.
Ajunge zilei răutatea ei”.
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

2Cr 24,17-25; Ps 88; Mt 6,24-34

 

Când ascultăm, în prima lectură de astăzi din Cartea a doua a Cronicilor, fraza care condamnă idolatria evreilor din antichitate: „Locuitorii Iudeii au părăsit templul Domnului, Dumnezeul părinţilor lor, ca să se închine arborilor sacri şi idolilor”, avem impresia că acest lucru nu ne priveşte pe noi: desigur, noi nu venerăm nici arbori sacri şi nici idoli. Însă trebuie să reflectăm asupra faptului că şi noi suntem tentaţi de un fel de idolatrie care constă în a considera ca scop unele realităţi ce trebuie să fie pentru noi doar mijloace de folosit pentru a ajunge la scopul vieţii. Isus, în evanghelie, denunţă idolatria banului: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; ori pe unul îl va iubi şi pe celălalt îl va urî, sau pe unul îl va prefera şi pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi mamonei”, adică banului.

Idolatria banului este atât de spontană. Banul este necesar pentru atâtea lucruri, nu este posibil să trăieşti fără el, deci e necesar să munceşti pentru a câştiga bani. Dar putem lucra numai pentru a câştiga bani? Banul devine scopul nostru, activitatea noastră este subordonată căutării banului. Dacă lucrăm astfel, nu suntem creştini, suntem idolatri: trăim pentru ban în loc să trăim pentru Dumnezeu. Banul trebuie să fie un servitor, nu un stăpân. Proverbul spune că banul este un bun servitor şi un stăpân rău. Dacă lucrăm pentru a trăi, trebuie să dobândim conştiinţa că lucrăm pentru progresul împărăţiei lui Dumnezeu. „Căutaţi B spune Isus B împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea sa, şi toate celelalte vi se vor da vouă”. Un creştin, când lucrează, are conştiinţa că slujeşte. În mod natural, munca sa îi permite să primească banii necesari pentru viaţa sa şi a familiei, însă el nu poate trăi fără bani; trebuie să caute să slujească cu iubire, să-şi facă munca în spirit evanghelic de slujire, plin de iubire. Scopul nostru este de a iubi, suntem creaţi pentru a-l iubi pe Dumnezeu din toată inima, pentru a-l iubi pe aproapele aşa cum Isus l-a iubit: aceasta trebuie să fie întotdeauna perspectiva noastră. Restul este secundar, chiar dacă poate părea foarte important.
Şi Isus ne invită să ne însuşim această atitudine: „Nu fiţi atât de îngrijoraţi pentru viaţa voastră că nu veţi avea ce mânca sau ce bea, nici pentru trupul vostru că nu veţi avea cu ce vă îmbrăcaY„ Trăiţi plini de încredere în Tatăl ceresc, care are grijă de voi: „Tatăl vostru ceresc ştie de ce aveţi nevoie”. Nu trebuie, deci, să permitem ca preocupările materiale să domine preocuparea spirituală esenţială, care este aceea de a creşte în iubire. Numai dacă multe persoane menţin această orientare, lumea va putea trăi în pace şi în dreptate, poate progresa în adevărata libertate, în adevărata fraternitate. Când, în schimb, domneşte idolatria banului, toate raporturile sociale sunt alterate şi atunci apare nedreptatea, violenţaY
„Căutaţi, înainte de toate, împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui”, în orice acţiune a voastră, „şi toate celelalte vi se vor da pe deasupra!”