en-USro-RO

Inregistrare | Login
19 ianuarie 2018

Calendarul zilei

Vineri, 19 ianuarie 2018

Sfintii zilei
Ss. Marius şi Marta, soţi m.
Liturghierul Roman
Vineri din sãptãmâna a 2-a de peste an
Liturghie la alegere, prefaţã comunã
verde. II
Lectionar
1Sam 24,3-21: Nu-mi voi ridica mâna împotriva stãpânului meu, regele, care a fost consacrat Domnului prin ungere.
Ps 56: Ai milã de mine, Dumnezeule, ai milã de mine!
Mc 3,13-19: I-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el.
Meditatia zilei
Vineri din sãptãmâna a 2-a de peste an

 

Sfintii zilei

Sf. Ioan M. Vianney, pr. **

 Liturghierul Roman

 

4 august
Sf. Ioan M. Vianney, pr. **

Ant. la intrare 
Preoţii tăi, Doamne, să se îmbrace în dreptate
şi credincioşii tăi să tresalte de bucurie (T.P. aleluia).         Cf. Ps 131,9

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi îndurător,
care l-ai făcut pe sfântul Ioan Maria Vianney,
preot minunat, plin de râvnă în slujirea poporului tău,
fă-ne, te rugăm, ca, prin exemplul şi prin mijlocirea lui,
să-i atragem pe fraţii noştri la Cristos prin iubire
şi să putem dobândi împreună cu ei mărirea veşnică.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Ia aminte, Doamne,
la darurile puse pe altar, în amintirea sfântului Ioan Maria Vianney
şi, după cum prin aceste sfinte taine
i-ai dăruit lui cununa măririi veşnice,
dă-ne, te rugăm, şi nouă iertare de păcate.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
Fericit slujitorul pe care Stăpânul,
când va veni, îl va găsi veghind.
Adevăr vă spun că îl va pune
peste toate bunurile sale (T.P. aleluia).                 
Cf. Mt 24,46-47

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

Dumnezeule atoputernic,
te rugăm ca acest ospăţ ceresc
să întărească şi să sporească puterea dăruită de sus
tuturor acelora care celebrează sărbătoarea sfântului Ioan Maria Vianney,
ca să păstrăm neatins darul credinţei
şi să umblăm pe calea mântuirii arătată de el.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Ioan Maria Vianney (1786-1859) s-a născut la Dardilly, lângă Lyon, într-o familie de agricultori. La 19 ani intră în seminar după ce tatăl l-a făcut să aştepte doi ani. Simţea dificultate în a citi şi a învăţa o pagină de filozofie sau de teologie. În anul 1815 este sfinţit preot. După o “ucenicie” de trei ani pe lângă parohul Balley, este trimis la Ars, un sat mic din ţinutul Dombes, mai întâi ca vicar şi apoi ca paroh. Ars număra atunci 230 de locuitori. După zece ani, Ars era transformat: cârciumile erau goale şi biserica era plină. Credincioşii alergau la el de pretutindeni. Dăruirea totală în împlinirea misiunii de paroh a făcut din el patronul tuturor păstorilor de suflete.

LECTURA I
Te pun paznic al casei lui Israel.
Citire din cartea profetului Ezechiel 3,16-21

16 După şapte zile,
cuvântul Domnului a fost către mine:
17 „Fiul omului, te-am pus străjer
pentru casa lui Israel.
Ascultă cuvântul din gura mea
şi atenţionează-i din partea mea!
18 Când eu îi voi spune celui nelegiuit:
«Vei muri», iar tu nu-l vei atenţiona
şi nu vei vorbi, ca să-l atenţionezi cu privire
la calea lui cea nelegiuită, ca să trăiască,
el, cel nelegiuit,
va muri din cauza nelegiuirii sale,
iar eu voi cere cont pentru sângele lui de la tine.
19 Dar dacă tu îl vei atenţiona pe cel nelegiuit,
iar el nu se va întoarce de la nelegiuirea lui
şi de la calea lui cea nelegiuită,
el va muri din cauza nelegiuirii sale,
dar tu îţi vei salva sufletul.
20 Dacă un drept se abate de la dreptatea lui
şi va face nedreptate,
eu voi pune o capcană înaintea lui şi el va muri,
căci tu nu l-ai atenţionat cu privire la păcatul lui:
va muri şi nu se va mai aminti dreptatea pe care a făcut-o,
iar eu voi cere cont pentru sângele lui de la tine.
21 Dar dacă tu îl vei atenţiona pe cel drept
să nu păcătuiască
şi el, cel drept, nu va păcătui,
va trăi pentru că s-a lăsat atenţionat,
iar tu îţi vei salva sufletul”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 116(117),1.2 (R.: cf. Mc 16,15)

R
.: Mergeţi în lumea întreagă
şi predicaţi evanghelia!

1 Lăudaţi-l pe Domnul, toate neamurile,
preamăriţi-l, toate popoarele! R.


2
Căci mare este îndurarea lui asupra noastră
şi adevărul Domnului rămâne în veci. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 4,18abc
(Aleluia) Duhul Domnului este asupra mea:
pentru aceasta m-a uns, să duc săracilor vestea cea bună;
m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea. (Aleluia)

EVANGHELIA
Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 9,35–10,1

9,35 În acel timp,
Isus străbătea toate cetăţile şi satele,
învăţând în sinagogile lor,
predicând evanghelia împărăţiei
şi vindecând orice boală şi orice neputinţă.
36 Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele,
căci erau istovite şi părăsite, ca nişte oi care nu au păstor.
37 Atunci le-a spus discipolilor săi:
„Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini.
38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului
să trimită lucrători la secerişul lui!”
10,1 Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi,
le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge
şi să vindece orice boală şi orice neputinţă.
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

Ier 31,31-34; Ps 50; Mt 16,13-23

Citim astăzi textul care poate este culmea, piscul întregului Vechi Testament, adică oracolul despre noua alianţă, în „Cartea mângâierii” lui Ieremia. Această profeţie arată o inspiraţie profund religioasă, de o puritate perfectă. Există şi alte oracole care promit intervenţia pozitivă a lui Dumnezeu, eliberarea poporului, însă amestecă perspectivele unei prosperităţi pământeşti, bogăţiile materiale cu acela al raportului cu Dumnezeu. Aici, însă, totul este centrat pe relaţia personală cu Dumnezeu. Alianţa nouă va fi mult diferită de aceea de pe Sinai, o spune Dumnezeu însuşi: „Nu ca alianţa pe care am încheiat-o cu părinţii voştri când i-am luat de mână şi i-am scos din ţara Egiptului”. Care sunt diferenţele?

Prima diferenţă este că pe Sinai legile au fost scrise pe table de piatră, au fost legi externe, care nu schimbau inima omului. Şi când inima omului este rea, la ce servesc legi chiar foarte bune? Servesc numai la trezirea dorinţei de a le încălca B o spune sfântul Paul în Scrisoarea către Romani. Când inima omului este rea, ajunge să spui: „Să nu faci asta!”, ca să apară dorinţa de a face tocmai aşa. Însă în noua alianţă, marea noutate este că legea va fi scrisă înăuntru, în inima omului: „Voi pune legea mea înlăuntrul lor, o voi scrie în inima lor”. Asta vrea să spună că legea lui Dumnezeu va fi cuprinsă în dorinţa de iubire, deoarece voinţa lui Dumnezeu este întotdeauna o voinţă de iubire. Dumnezeu nu comandă pentru a oprima, pentru a constrânge persoanele, ci pentru a stabili cu ele un raport de iubire. Este vorba, deci, despre o lege acceptată de bunăvoie. Când legea este scrisă în extern, relaţia cu Dumnezeu nu este profundă, dar dacă legea este scrisă în inimă, raportul cu Dumnezeu devine perfect: „Atunci eu voi fi Dumnezeul lor şi ei voi fi poporul meu”. Această promisiune se găseşte de mai multe ori în Vechiul Testament, dar întotdeauna ca o promisiune ce nu putea fi împlinită, tocmai pentru că inima poporului nu era sinceră cu Dumnezeu şi, deci, nu era posibil un raport reciproc. O dată cu noua alianţă, există această intimitate reciprocă, deoarece nu este vorba despre un fel de pact între un popor şi Dumnezeu, ci de o relaţie personală a fiecăruia: „Nici unul nu-l va mai învăţa pe fratele său, zicând: Învaţă să-l cunoşti pe Domnul! căci toţi mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare”.

Ce diferenţă faţă de situaţia timpului lui Ieremia! El era trimis să îndemne poporul, să-l implore, dar toate îndemnurile sale erau zadarnice. În noua alianţă nu va mai fi necesar nici un îndemn: va exista raportul, cunoaşterea personală a fiecăruia cu Domnul.

Şi aceasta este fondată pe ultima promisiune a lui Dumnezeu: „Eu le voi ierta nelegiuirea şi nu-mi voi mai aduce aminte de păcatul lor”. Noua alianţă se fondează pe milostivirea nemărginită a lui Dumnezeu, o milostivire care nu părea posibilă în timpul lui Ieremia.

Dar Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi găseşte întotdeauna mijlocul pentru a propune din nou perfecţionarea comuniunii.

Textul profetic nu precizează în ce mod Dumnezeu ar putea să realizeze această alianţă: Isus o va revela. O alianţă cu Dumnezeu se stabileşte întotdeauna prin intermediul unui sacrificiu, printr-un act de mediere: Isus a oferit un sacrificiu  sacrificiul noii alianţe  foarte diferit de sacrificiile antice, deoarece a fost o ofertă personală, o oferă a inimii, a trupului, a sângelui, a întregii sale umanităţi.

Isus îl prevedea şi, în evanghelia de astăzi, deja îl anunţă ucenicilor: „Trebuie să meargă la Ierusalim şi să sufere multe, să fie ucis şi a treia zi să învie”. Cu misterul pascal al lui Isus, cu această jertfă perfectă, a fost încheiată noua alianţă. Şi Euharistia ne este dată pentru ca în fiecare zi să putem progresa în această nouă alianţă, să o putem primi mereu mai bine în inima noastră şi în viaţa noastră.