en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Ss Ioana, fc.; Melchisedec, rege

 Liturghierul Roman

 

DUMINICA A XXI-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 
Pleacă-ţi, Doamne, urechea şi răspunde-mi!
Mântuieşte-l, Dumnezeule, pe slujitorul tău,
care şi-a pus încrederea în tine.
Ai milă de mine, Doamne, către tine strig toată ziua.                                                   Cf. Ps 85,1-3

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, care uneşti într-o singură voinţă cugetele
celor ce cred în tine, dă-i poporului tăuharul să iubească
ceea ce porunceşti şi să dorească ceea ce făgăduieşti,
pentru ca, în nestatornicia lumii acesteia, inimile noastre
să fie ancorate acolo unde se află adevăratele bucurii.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Prin jertfa pe care Cristos a adus-o o dată pentru totdeauna,
tu ai făcut din noi, Doamne, fiii tăi, dobândindu-ţi
un popor sfânt; binevoieşte a revărsa
asupra Bisericii tale darul unităţii şi al păcii.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Tu saturi pământul, Doamne,
cu rodul lucrărilor tale, din pământ scoţi
pâinea şi vinul ce înveselesc inima omului.                                                  Cf. Ps 103,1315

sau:

Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu
are viaţa veşnică,
şi eu îl voi învia în ziua de apoi, spune Domnul,                                               In 6,54

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, ca îndurarea ta să lucreze în noi
şi să ne vindece pe deplin; transformă-ne şi înflăcărează-ne
cu iubirea ta, ca să putem să-ţi fim plăcuţi în toate.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Cu parabola fecioarelor înţelepte şi a celor nechibzuite se revine asupra necesităţii de a fi atenţi, pentru că Domnul va veni în momentul cel mai neaşteptat. A fi atent înseamnă a asculta şi a pune în practică cuvintele lui Isus, care se pot rezuma în porunca iubirii. Iubirea este untdelemnul pentru candela noastră.

 

LECTURA I
Noi îl predicăm pe Cristos cel răstignit, scandal pentru oameni,
dar pentru cei chemaţi, înţelepciunea lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul
către Corinteni 1,17-25

17 Fraţilor,
Cristos nu m-a trimis ca să botez,
ci ca să vestesc evanghelia,
nu cu înţelepciunea cuvântului,
ca nu cumva să fie zadarnică crucea lui Cristos.
18 Într-adevăr, cuvântul crucii
este nebunie pentru cei care se pierd,
dar pentru noi, cei care ne mântuim,
este puterea lui Dumnezeu.
19 Căci este scris:
„Voi nimici înţelepciunea celor înţelepţi
şi ştiinţa celor învăţaţi o voi distruge”.
20 Unde este înţeleptul? Unde-i cărturarul?
Unde-i cercetătorul acestei lumi?
Oare n-a dovedit Dumnezeu
că înţelepciunea acestei lumi este nebunie?
21 Dar pentru că lumea, prin înţelepciunea ei,
nu l-a cunoscut pe Dumnezeu,
i-a plăcut lui Dumnezeu să-i mântuiască pe cei care cred
prin nebunia predicării.
22 În timp ce iudeii cer semne,
iar grecii caută înţelepciunea,
23 noi îl predicăm pe Cristos cel răstignit,
scandal pentru iudei şi nebunie pentru păgâni,
24 dar pentru cei chemaţi, fie iudei, fie greci,
Cristos este puterea lui Dumnezeu
şi înţelepciunea lui Dumnezeu.
25 Căci nebunia lui Dumnezeu
este mai înţeleaptă decât oamenii
şi slăbiciunea lui Dumnezeu
este mai puternică decât oamenii.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 32(33),1-2.4-5.10 şi 11 (R.: 5b)

R
.: Pământul este plin
de bunătatea Domnului.

1 Bucuraţi-vă, drepţilor, în Domnul!
Cei fără de prihană se cuvine să-i înalţe cântare de laudă.
2 Lăudaţi-l pe Domnul cu harpa;
cântaţi-i cu alăuta cu zece coarde! R.

4 Căci drept este cuvântul Domnului
şi toate lucrările sale sunt vrednice de crezare.
5 El iubeşte dreptatea şi judecata;
pământul este plin de bunătatea Domnului. R.

10 Domnul destramă planurile neamurilor,
el zădărniceşte gândurile popoarelor;
11 dar planul Domnului rămâne în veci
şi gândurile inimii sale, din generaţie în generaţie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 21,36ac
(Aleluia) Vegheaţi, aşadar, în orice moment şi rugaţi-vă,
ca să staţi în picioare în faţa Fiului Omului! (Aleluia)

EVANGHELIA
Iată mirele!
Ieşiţi-i în întâmpinare!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 25,1-13

1 În acel timp,
Isus le-a spus discipolilor săi această parabolă:
„Atunci împărăţia cerurilor
va fi asemenea cu zece fecioare
care, luându-şi candelele, au ieşit în întâmpinarea mirelui.
2 Cinci dintre ele erau nechibzuite,
iar cinci, înţelepte.
3 Cele nechibzuite şi-au luat candelele,
dar nu au luat cu ele untdelemn,
4 însă cele înţelepte,
împreună cu candelele, au luat untdelemn în vasele lor.
5 Întrucât mirele întârzia,
au aţipit toate şi au adormit.
6 Iar la miezul nopţii s-a auzit un strigăt:
«Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!»
7 Atunci s-au ridicat toate acele fecioare
şi şi-au pregătit candelele.
8 Cele nechibzuite au zis celor înţelepte:
«Daţi-ne din untdelemnul vostru,
căci candelele noastre se sting!»
9 Dar cele înţelepte au răspuns zicând:
«Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă!
Mergeţi mai bine la cei care vând şi cumpăraţi-vă!»
10 Dar, plecând ele să cumpere,
a venit mirele.
Cele care erau pregătite au intrat cu el în sala de nuntă
şi uşa s-a închis.
11 Mai târziu au venit şi celelalte fecioare
şi au zis: «Stăpâne, stăpâne, deschide-ne!»
12 Dar el, răspunzând, le-a zis:
«Adevăr vă spun, nu vă cunosc».
13 Vegheaţi, aşadar,
pentru că nu ştiţi nici ziua, nici ceasul!”
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

1Cor 1,17-25; Ps 32; Mt 25,1-13

Atât evanghelia, cât şi prima lectură de astăzi ne vorbesc despre înţelepciune şi despre nebunie, în moduri însă foarte diferite.

Isus îl pune în gardă împotriva nebuniei pe cel care trăieşte în mod incoerent, fără să ia act de exigenţele propriei vocaţii. Fecioarele nechibzuite (nebune), ca şi cele înţelepte, au fost invitate să participe la ospăţ, cele nechibzuite, însă, nu au reflectat asupra modului corect în care trebuie să se pregătească şi, de aceea, nu au fost pregătite în momentul decisiv şi au auzit, astfel, cutremurătoarele cuvinte: „Vă spun adevărul: nu vă cunosc!” Prin această parabolă, Isus ne cheamă din nou cu hotărâre la necesitatea coerenţei. Suntem cu adevărat coerenţi cu vocaţia noastră creştină? Vom fi pregătiţi la momentul decisiv?

Paul, însă, în Scrisoarea întâi către Corinteni, subliniază contrastul între înţelepciunea umană şi înţelepciunea divină. Corintenii erau avizi după înţelepciunea umană. Grecii, în general, erau foarte interesaţi de orice fel de cercetare filozofică („filosofia”, din punct de vedere etimologic, înseamnă „iubirea înţelepciunii”); la Corint, această tendinţă i-a făcut pe corinteni să se divizeze în adeziunea lor la diverşi predicatori ai evangheliei, după abilităţile mai mult sau mai puţin mari în a exprima într-un mod atrăgător şi eficace doctrina lui Cristos. De aceea, Paul vede necesitatea unei învăţături împotriva căutării înţelepciunii umane: „Cristos m-a trimis să predic evanghelia, nu prin cuvinte pline de înţelepciune, ca să nu fie zadarnică crucea lui Cristos”. Pentru aceasta, el pune în contrast nebunia crucii şi înţelepciunea umană: „Cuvântul crucii este nebunie pentru cei care merg spre pierzare, dar pentru cei care se salvează, pentru noi, este puterea lui Dumnezeu”.

Paul exprimă cele două orientări diferite ale lumii elenistice şi ale lumii ebraice, spunând: „Iudeii cer minuni şi grecii caută înţelepciune”. Şi vedem aceasta de mai multe ori în evanghelie: de mai multe ori, iudeii cer lui Isus semne minunate, menite să demonstreze că el este trimisul lui Dumnezeu. Grecii, în schimb, caută discursuri bine făcute, convingătoare, raţionale. Cum răspunde Dumnezeu la aceste aşteptări? Am putea să ne gândim că Dumnezeu, în bunătatea sa, se adaptează acestor dorinţe umane, pe care, în fond, el însuşi le-a pus în inima omului; însă în misterul lui Cristos, Dumnezeu respinge atât o aspiraţie, cât şi pe cealaltă. Iudeii cer miracole? „Noi îl predicăm pe Cristos răstignit, scandal pentru iudei”, scandal deoarece crucea este semnul slăbiciunii, şi nu al puterii. O minune trebuie să arate puterea lui Dumnezeu, crucea pare să arate maxima slăbiciune. Grecii caută înţelepciune? „Noi îl predicăm pe Cristos răstignit, nebunie pentru păgâni”. Este adevărat că a predica credinţa într-un om care s-a lăsat răstignit pare lucrul cel mai puţin raţional din lume! Şi totuşi, această nebunie şi această slăbiciune sunt adevărata manifestare a puterii şi a înţelepciunii lui Dumnezeu: „Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât înţelepciunea oamenilor şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât puterea oamenilor”. Dacă ne gândim la alte texte ale sfântului Paul, înţelegem că crucea este revelaţia cea mai tare şi mai înţeleaptă a iubirii lui Dumnezeu. Nu este posibil să găseşti o manifestare a iubirii care să fie mai profundă şi mai înaltă decât crucea lui Cristos. A accepta din iubire umiliri, suferinţe, moartea, aceasta este iubirea pură, puternică, generoasă; nu există iubire mai mare. De aceea, crucea, „scandal pentru iudei, nebunie pentru păgâni, este puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu pentru cei care sunt chemaţi, fie iudei, fie greci”.