en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Ss. Prot şi Iacint, fraţi m.

 Liturghierul Roman

 

DUMINICA A XXIV-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 
Dăruieşte-le, Doamne, pacea ta celor
care nădăjduiesc în tine,
pentru ca profeţii tăi să fie aflaţi credincioşi;
ascultă rugăciunile slujitorului tău
şi ale poporului tău sfânt!                                                        Cf. Sir 36,18

RUGĂCIUNEA ZILEI
Priveşte la noi, Dumnezeule,
Creatorul şi Stăpânul universului,
şi, ca să simţim puterea îndurării tale,
dă-ne harul să-ţi slujim din toată inima.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Priveste cu bunăvoinţă, Doamne,
la rugăciunile noastre smerite şi, în bunătatea ta,
primeşte aceste daruri ale slujitorilor tăi,
pentru ca ceea ce îţi oferă fiecare
spre cinstea numelui tău sfânt
să fie spre mântuirea tuturor.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Cât de minunată este bunătatea ta, Dumnezeule!
Fiii oamenilor îşi găsesc adăpost la umbra aripilor tale.                      Ps 35,8 

sau:

Potirul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm,
este împărtăşire cu sângele lui Cristos
şi pâinea pe care o frângem
este împărtăşire cu trupul Domnului.                                                       Cf. 1Cor 10,16

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm, Doamne,
ca lucrarea acestui dar ceresc să pună stăpânire
pe sufletele şi trupurile noastre, pentru ca nu pornirile firii,
ci puterea lui să ne călăuzească viaţa.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Prima lectură ne arată cum a căzut în greşeală poporul israelit făcându-şi un idol, dar şi cum l-a iertat Dumnezeu pentru rugăciunea lui Moise. În Evanghelie, cele trei parabole reunite de sfântul Luca, ne arată fiecare în felul său, iubirea statornică şi mila pe care o are Dumnezeu faţă de cei păcătoşi. Păcătosul iertat, persecutorul devenit apostol, în Scrisoarea către Timotei, îşi exprimă recunoştinţa faţă de Cristos, care a venit în lume pentru a-i mântui pe cei păcătoşi. De aceea, evanghelia sa este cea a iertării şi a împăcării cu Dumnezeu, care face din păcătoşi sfinţi.

LECTURA I
Domnul a iertat răul
pe care spusese că vrea să-l facă.
Citire din cartea Exodului 32,7-11.13-14

7 În zilele acelea,
Domnul i-a zis lui Moise:
„Coboară, căci poporul tău,
pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a pervertit!
8 S-au abătut repede de la calea pe care le-o poruncisem;
şi-au făcut un viţel turnat,
s-au închinat înaintea lui, i-au adus jertfe
şi au zis: «Acesta este dumnezeul tău, Israel,
care te-a scos din ţara Egiptului»”.
9 Domnul i-a zis lui Moise:
,,Văd că poporul acesta este un popor încăpăţânat.
10 Acum, lasă-mă;
mânia mea se va aprinde împotriva lor şi-i va mistui;
dar pe tine te voi face un popor mare”.
11 Moise l-a înduplecat pe Domnul Dumnezeul său, zicând:
,,Pentru ce să se aprindă, Doamne, mânia ta
împotriva poporului tău
pe care l-ai scos din ţara Egiptului
cu putere mare şi cu braţ puternic?
13 Adu-ţi aminte de Abraham,
de Isaac şi de Israel, slujitorii tăi,
cărora le-ai spus, jurându-te pe tine însuţi:
«Voi înmulţi descendenţa voastră ca stelele cerului
şi voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta,
de care am vorbit;
şi ei o vor stăpâni pentru totdeauna!»”
14 Domnul a iertat răul
pe care spusese că vrea să-l facă poporului său.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 50(51),3-4.12-13.17 şi 19 (R.: cf. Lc 15,18)

R
.: Mă voi ridica
şi mă voi duce la tatăl meu.

3 Ai milă de mine, Dumnezeule, după marea ta bunătate,
şi, după mulţimea îndurărilor tale,
şterge fărădelegea mea!
4 Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea
şi curăţă-mă de păcatul meu! R.

12 Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule,
şi un duh statornic înnoieşte înlăuntrul meu!
13 Nu mă alunga de la faţa ta
şi duhul tău sfânt nu-l lua de la mine! R.

17 Doamne, deschide-mi buzele
şi gura mea va vesti lauda ta!
19 Jertfa mea, Dumnezeule, este duhul smerit,
inima căită şi smerită, Dumnezeule, n-o dispreţui! R.

LECTURA A II-A
Cristos a venit
ca să-i mântuiască pe cei păcătoşi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul
către Timotei 1,12-17

12 Preaiubitule,
îi mulţumesc lui Cristos Isus Domnul nostru,
care m-a întărit
pentru că m-a găsit vrednic de încredere,
punându-mă în slujirea sa,
13 deşi mai întâi am fost un defăimător,
un persecutor şi un insultător,
dar am aflat îndurare,
căci, în necredinţa mea, o făceam din neştiinţă.
14 Însă harul Domnului nostru s-a revărsat din plin,
împreună cu credinţa şi iubirea care sunt în Cristos Isus.
15 Vrednic de crezut şi de primit
cu toată încrederea este cuvântul:
„Cristos Isus a venit în lume
ca să-i mântuiască pe cei păcătoşi”,
între care eu sunt primul,
16 însă de aceea am aflat îndurare,
pentru ca Cristos Isus să-şi arate mai întâi în mine
toată îndelunga lui răbdare,
făcând din mine un model
pentru cei care aveau să creadă în el spre viaţa veşnică.
17 Regelui veacurilor, Celui Nepieritor,
Celui Nevăzut şi unicului Dumnezeu
să-i fie cinste şi glorie în vecii vecilor. Amin.
Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine
şi punând în noi cuvântul reconcilierii. (Aleluia)

EVANGHELIA*
Va fi mai mare bucurie în cer
pentru un păcătos care se converteşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 15,1-32

1 În acel timp,
toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus,
ca să-l asculte.
2 Fariseii şi cărturarii însă murmurau spunând:
„Acesta îi primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei”.
3 Atunci le-a spus această parabolă:
4 „Care om dintre voi,
având o sută de oi şi pierzând una dintre ele,
nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustiu
şi umblă după cea pierdută până când o găseşte?
5 Iar când o găseşte, o pune pe umerii săi bucurându-se
6 şi, venind acasă, îi cheamă pe prieteni şi pe vecini,
spunându-le: «Bucuraţi-vă împreună cu mine,
pentru că mi-am găsit oaia pierdută!»
7 Vă spun că, tot aşa, va fi mai mare bucurie în cer
pentru un păcătos care se converteşte
decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi
care nu au nevoie de convertire.
8 Sau care femeie, având zece drahme,
dacă pierde una dintre ele, nu aprinde lumina şi mătură casa
şi caută cu grijă până o găseşte?
9 Iar când o găseşte, îşi cheamă prietenele şi vecinele,
spunându-le: «Bucuraţi-vă împreună cu mine,
pentru că am găsit drahma pe care o pierdusem!»
10 Tot aşa, vă spun,
va fi mai mare bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu
pentru un păcătos care se converteşte”.
11 Apoi le-a spus: „Un om avea doi fii.
12 Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui:
«Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine!»
Iar el le-a împărţit averea.
13 Şi, nu după multe zile, fiul cel mai tânăr şi-a adunat toate
şi a plecat într-o ţară îndepărtată.
Acolo şi-a risipit averea într-o viaţă de desfrâu.
14 După ce a cheltuit toate,
a venit o mare foamete în ţara aceea,
iar el a început să ducă lipsă.
15 Atunci s-a dus şi s-a aciuat la unul dintre cetăţenii acelei ţări
care l-a trimis la câmp să păzească porcii.
16 Şi ar fi dorit să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii,
dar nimeni nu-i dădea.
17 Atunci, venindu-şi în fire, a spus:
«Câţi zilieri ai tatălui meu au pâine din belşug,
iar eu mor aici de foame!
18 Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune:
‘Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta;
19 nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău.
Ia-mă ca pe un zilier al tău!’»
20 Şi, ridicându-se, a mers la tatăl său.
Pe când era încă departe, tatăl l-a văzut, i s-a făcut milă
şi, alergând, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat.
21 Atunci, fiul i-a spus:
«Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta;
nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău».
22 Însă tatăl a spus către servitorii săi:
«Aduceţi repede haina cea dintâi şi îmbrăcaţi-l!
Daţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare!
23 Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l:
să mâncăm şi să ne bucurăm,
24 căci acest fiu al meu era mort şi a revenit la viaţă,
era pierdut şi a fost găsit!»
Şi au început să se veselească.
25 Însă fiul lui mai mare era la câmp.
Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi dansuri.
26 Atunci, chemându-l pe unul dintre servitori,
l-a întrebat ce este aceasta.
27 El i-a spus: «Fratele tău a venit,
iar tatăl tău, pentru că l-a recăpătat sănătos,
a tăiat viţelul cel îngrăşat».
28 Dar el s-a mâniat şi nu voia să intre.
Însă tatăl său a ieşit şi-l implora.
29 El, răspunzând, i-a zis tatălui său:
«Iată, de atâţia ani te slujesc
şi niciodată n-am călcat porunca ta!
Dar mie nu mi-ai dat niciodată măcar un ied,
ca să mă bucur cu prietenii mei.
30 Însă, când a venit acest fiu al tău
care şi-a devorat averea cu desfrânatele,
ai tăiat pentru el viţelul cel îngrăşat».
31 Atunci, el i-a spus: «Fiule, tu eşti cu mine totdeauna
şi toate ale mele sunt ale tale.
32 Dar trebuia să ne bucurăm şi să ne veselim,
pentru că acest frate al tău era mort şi a revenit la viaţă,
era pierdut şi a fost găsit!»”
Cuvântul Domnului

* forma prescurtată:
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine
şi punând în noi cuvântul reconcilierii. (Aleluia)

EVANGHELIA
Va fi mai mare bucurie în cer
pentru un păcătos care se converteşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 15,1-10

1 În acel timp,
toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus,
ca să-l asculte.
2 Fariseii şi cărturarii însă murmurau spunând:
„Acesta îi primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei”.
3 Atunci le-a spus această parabolă:
4 „Care om dintre voi,
având o sută de oi şi pierzând una dintre ele,
nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă în pustiu
şi umblă după cea pierdută până când o găseşte?
5 Iar când o găseşte, o pune pe umerii săi bucurându-se
6 şi, venind acasă, îi cheamă pe prieteni şi pe vecini,
spunându-le: «Bucuraţi-vă împreună cu mine,
pentru că mi-am găsit oaia pierdută!»
7 Vă spun că, tot aşa, va fi mai mare bucurie în cer
pentru un păcătos care se converteşte
decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi
care nu au nevoie de convertire.
8 Sau care femeie, având zece drahme,
dacă pierde una dintre ele, nu aprinde lumina şi mătură casa
şi caută cu grijă până o găseşte?
9 Iar când o găseşte,
îşi cheamă prietenele şi vecinele,
spunându-le: «Bucuraţi-vă împreună cu mine,
pentru că am găsit drahma pe care o pierdusem!»
10 Tot aşa, vă spun,
va fi mai mare bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu
pentru un păcătos care se converteşte”.
Cuvântul Domnului