en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Preasf. Nume al Mariei *

 Liturghierul Roman

 

DUMINICA A XXIV-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 
Dăruieşte-le, Doamne, pacea ta celor
care nădăjduiesc în tine,
pentru ca profeţii tăi să fie aflaţi credincioşi;
ascultă rugăciunile slujitorului tău
şi ale poporului tău sfânt!                                                        Cf. Sir 36,18

RUGĂCIUNEA ZILEI
Priveşte la noi, Dumnezeule,
Creatorul şi Stăpânul universului,
şi, ca să simţim puterea îndurării tale,
dă-ne harul să-ţi slujim din toată inima.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Priveste cu bunăvoinţă, Doamne,
la rugăciunile noastre smerite şi, în bunătatea ta,
primeşte aceste daruri ale slujitorilor tăi,
pentru ca ceea ce îţi oferă fiecare
spre cinstea numelui tău sfânt
să fie spre mântuirea tuturor.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Cât de minunată este bunătatea ta, Dumnezeule!
Fiii oamenilor îşi găsesc adăpost la umbra aripilor tale.                      Ps 35,8 

sau:

Potirul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm,
este împărtăşire cu sângele lui Cristos
şi pâinea pe care o frângem
este împărtăşire cu trupul Domnului.                                                       Cf. 1Cor 10,16

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm, Doamne,
ca lucrarea acestui dar ceresc să pună stăpânire
pe sufletele şi trupurile noastre, pentru ca nu pornirile firii,
ci puterea lui să ne călăuzească viaţa.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Sutaşul roman este “smerit” şi arată o mare “credinţă” în Isus: îi atribuie puterea de a vindeca de la distanţă. La rândul său, Isus “rămâne uimit” de sutaş. Asistăm la întâlnirea dintre două uimiri: aceasta este caracteristica credinţei.

 

LECTURA I
Când vă adunaţi la un loc,
n-o faceţi ca să mâncaţi Cina Domnului.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul
către Corinteni 11,17-26.33

17 Fraţilor,
învăţându-vă aceasta, nu vă laud,
căci vă adunaţi nu spre binele,
ci spre dauna voastră.
18 În primul rând,
aud că atunci când vă adunaţi, între voi sunt dezbinări,
şi în parte o cred.
19 De fapt, trebuie să fie şi grupări între voi,
ca să iasă la lumină cei apreciaţi dintre voi.
20 Aşadar, când vă adunaţi la un loc,
n-o faceţi ca să mâncaţi Cina Domnului,
21 căci fiecare se grăbeşte să-şi ia propria cină
ca s-o mănânce
şi unul rămâne flămând, pe când altul se îmbată.
22 Oare nu aveţi case, ca să mâncaţi şi să beţi!
Sau dispreţuiţi Biserica lui Dumnezeu
şi vreţi să-i faceţi de ruşine pe cei care nu au?
Ce să vă zic? Să vă laud?
În privinţa aceasta nu vă laud.
23 Căci eu am primit de la Domnul ceea ce v-am transmis:
că Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, a luat pâinea
24 şi, mulţumind, a frânt-o şi a zis:
„Acesta este trupul meu, cel care este pentru voi.
Faceţi aceasta în amintirea mea!”
25 De asemenea, după cină, a luat potirul, spunând:
„Acesta este potirul noului legământ în sângele meu.
Faceţi aceasta ori de câte ori beţi în amintirea mea!”
26 Căci ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta
şi beţi din potirul acesta,
vestiţi moartea Domnului până când va veni.
33 Aşadar, fraţii mei, când vă adunaţi ca să mâncaţi,
aşteptaţi-vă unii pe alţii!
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 39(40),7-8a.8b-9.10.17 (R.: cf. 1Cor 11,26b)

R
.: Vestiţi moartea Domnului
până când va veni în slavă.

7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti,
tu mi-ai deschis urechile;
nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă de păcat.
8a Atunci, am zis: „Iată, vin!” R.

8b În sulul cărţii este scris despre mine:
9 „ca să fac voinţa ta!”
Dumnezeul meu, aceasta o doresc.
Legea ta este în adâncul inimii mele. R.

10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare;
nu-mi închid buzele,
tu ştii lucrul acesta, Doamne! R.

17 Să se bucure şi să se veselească în tine
toţi cei care te caută;
cei care iubesc mântuirea ta să zică fără încetare:
„Preamărit să fie Domnul!” R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 3,16
(Aleluia) Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut,
ca oricine crede în el să aibă viaţa veşnică. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nici în Israel nu am găsit aşa o credinţă.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 7,1-10

1 În acel timp,
când a terminat de spus toate aceste cuvinte
în auzul poporului,
Isus a intrat în Cafarnaum.
2 Un centurion avea un servitor
la care ţinea mult
şi care, fiind bolnav, trăgea să moară.
3 Auzind despre Isus,
a trimis la el pe unii bătrâni dintre iudei,
ca să-l roage să vină să-i salveze servitorul.
4 Ajungând la Isus, aceştia îl implorau zicând:
„Este vrednic ca să-i faci aceasta,
5 căci iubeşte neamul nostru,
iar sinagoga el ne-a construit-o”.
6 Isus a mers cu ei
şi nu era departe de casă
când centurionul a trimis câţiva prieteni,
spunându-i: „Doamne, nu te deranja,
căci nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu!
7 De aceea, nu m-am considerat vrednic
să vin eu însumi la tine,
dar spune un cuvânt
şi servitorul meu va fi vindecat!
8 Căci, deşi sunt un om supus autorităţii,
am sub comanda mea soldaţi;
şi spun unuia «Du-te!» şi se duce,
iar altuia «Vino!» şi vine;
şi servitorului meu «Fă aceasta!» şi face”.
9 Isus s-a mirat auzind aceasta
şi, întorcându-se către mulţimea care-l urma, a spus:
„Vă spun că nici în Israel nu am găsit aşa o credinţă”.
10 Întorcându-se acasă, cei trimişi
l-au găsit pe servitor sănătos.
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

1Cor 11,17-26; Ps 39; Lc 7,1-10

Cele două lecturi de astăzi ne fac să gândim la Euharistie şi la dispoziţiile de credinţă şi de iubire pe care aceasta le cere. Prima ne vorbeşte despre acest lucru în mod direct, în a doua găsim rugăciunea centurionului pe care Biserica ne-o pune pe buze în momentul Împărtăşaniei: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meuY„, rugăciune care a trezit admiraţia lui Isus: „Isus l-a admiratY şi a spus mulţimii care îl urma: *Vă spun, nici chiar în Israel nu am întâlnit o asemenea credinţă!+„ Centurionul credea în puterea cuvântului lui Isus, într-atât încât era sigur că nu era necesară prezenţa sa pentru ca servitorul să fie vindecat; noi credem că puterea cuvântului său realizează prezenţa sa sub speciile euharistice.

Binomul Euharistie-credinţă exprimă o legătură originară şi esenţială: pentru a descoperi şi pentru a ne apropia de realitatea misterului euharistic, adică a lui Isus prezent în semnele pâinii şi vinului, nu există altă cale decât aceea a credinţei. În fond, dificultăţile în faţa Euharistiei provin tocmai din lipsa de convertire la credinţă, din lipsa unei credinţe adevărate, care să ne pătrundă viaţa şi să fie, în acelaşi timp, generatoare de viaţă.

În Noul Testament, porunca credinţei şi aceea a iubirii sunt inseparabile; sfântul Paul insistă, în Scrisoarea întâi către Corinteni, că iubirea frăţească este aceea care permite accesul la Euharistie. „Adunările voastre nu se desfăşoară spre folosul, ci în dauna voastrăY Aud că sunt dezbinări între voi”. Abuzurile despre care vorbeşte sfântul Paul astăzi nu mai sunt, dar există pericolul individualismului, al unui fals concept de intimitate cu Domnul, care ne face să credem că este mai bine să rupem relaţia cu alţii pentru a-l putea primi în mod demn: „El şi euY„. Pentru a-l primi demn, trebuie, dimpotrivă, să fim mereu „împreună”, mereu uniţi cu ceilalţi în caritate. „Fraţii mei B le scrie sfântul Paul corintenilor în acelaşi context B când vă adunaţi pentru cină aşteptaţi-vă unii pe alţii”; un „a se aştepta” care înseamnă primire, deschiderea inimii faţă de ceilalţi. Iată semnul păcii care precedă Împărtăşania: dacă trăim în caritate, atunci nu mai sunt obstacole împotriva iubirii pe care Isus o cere de la noi.