en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Ianuariu, ep. m. *

 Liturghierul Roman

 

DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 
Mântuirea poporului sunt eu.
Din orice strâmtorare vor striga spre mine,
îi voi asculta şi voi fi Dumnezeul lor în veci.

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, care ai întemeiat toată legea sfântă
în iubirea faţă de tine şi faţă de aproapele,
dăruieşte-ne harul, ca, păzind poruncile tale,
să ne învrednicim a ajunge la viaţa veşnică.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne,
primeşte cu bunăvoinţă darurile poporului tău,
pentru ca, prin tainele tale cereşti,
să primim ceea ce mărturisim cu pietatea credinţei.
Prin Cristos, Domnul nostru

Ant. la Împărtăşanie
 
Tu ai dat învăţăturile tale ca să fie păzite cu fidelitate.
O, de-ar fi căile mele statornice în a păzi orânduirile tale!                     Ps 118,4-5

sau:
Eu sunt păstorul cel bun, spune Domnul.
Eu cunosc oile mele şi ele mă cunosc pe mine.                                        In 10,14

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Dăruieşte-ne mereu cu bunătate,
Doamne, ajutorul tău, nouă,
celor întăriţi cu sfintele sacramente,
ca să putem primi rodul răscumpărării
şi din tainele sfinte, şi prin întreaga noastră viaţă.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Comunitatea ucenicilor este deschisă tuturor, este chemată să primească şi să împartă cu ceilalţi cunoaşterea “misterelor împărăţiei”. Ucenicii trebuie să şi facă cunoscută credinţa şi să alimenteze această “cunoaştere” primită de la Dumnezeu.

 

LECTURA I
Domnul îi urăşte pe cei răi.
Citire din cartea Proverbelor 3,27-34

27 Fiul meu,
nu refuza un bine celui care are nevoie de el
când este la îndemâna ta să-l faci!
28 Nu spune aproapelui tău:
„Mergi şi întoarce-te! Mâine îţi voi da”,
atunci când tu ai!
29 Nu plănui răul împotriva prietenului tău
când el locuieşte în siguranţă cu tine!
30 Nu te certa cu nimeni pe degeaba,
dacă nu ţi s-a făcut niciun rău!
31 Nu-l invidia pe omul violent
şi nu alege niciuna dintre căile sale!
32 Căci cel corupt este abominabil pentru Domnul;
sfatul lui sunt cei drepţi.
33 Blestemul Domnului este în casa celui vinovat,
dar locuinţa celor drepţi el o binecuvântează.
34 El îi ia în râs pe cei batjocoritori,
dar celor umili le dă har.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 14(15),2-3ab.3cd-4ab.5 (R.: cf. 1a)

R
.: Cine va locui, Doamne,
în corturile tale?

2 Cel care umblă fără prihană
face dreptatea şi spune adevărul din inimă;
3ab cel care nu calomniază cu limba
nu face rău semenului său. R.

3cd Nici nu aruncă ocară asupra aproapelui.
4ab În ochii săi, cel nelegiuit e vrednic de dispreţ,
dar îi cinsteşte pe cei care se tem de Domnul. R.

5 Nu-şi împrumută banii pentru dobândă
şi nu ia mită împotriva celui nevinovat.
Cel care trăieşte acestea
nu se va clătina în veci! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 5,16
(Aleluia) Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor,
încât ei să vadă faptele voastre bune
şi să-l glorifice pe Tatăl vostru cel din ceruri! (Aleluia)

EVANGHELIA
Candela se pune pe candelabru,
pentru ca toţi cei care intră să vadă lumina.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 8,16-18

16 În acel timp,
Isus a spus mulţimii:
„Nimeni, după ce a aprins o candelă,
nu o ascunde sub un vas,
nici nu o pune sub pat,
ci o pune pe candelabru,
pentru ca cei care intră să vadă lumina.
17 Căci nu este nimic secret
care să nu fie dezvăluit
şi nici ceva tăinuit care să nu fie cunoscut
şi să nu iasă la lumină.
18 Vedeţi, aşadar, cum ascultaţi,
pentru că celui care are i se va mai da,
iar celui care nu are
i se va lua şi ceea ce crede că are!”
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

Prov 3,27-35; Ps 14; Lc 8,16-18

Astăzi, în prima lectură, începem Cartea Proverbelor şi chiar în evanghelie Isus vorbeşte cu proverbe care sunt susceptibile de multe aplicaţii.

„Nimic nu este ascuns care să nu fie dat la iveală, şi nimic tăinuit care să nu fie făcut cunoscut şi care să iasă la lumină”. Aici există un motiv de încredere pentru cel care, în secret, face binele şi, dimpotrivă, un motiv de nelinişte pentru cel care, în ascuns, face răul. În Evanghelia după Luca, unde acest pasaj urmează imediat după parabola semănătorului care aruncă sămânţa cuvântului, Isus aplică acest proverb pentru ascultarea cuvântului: „Luaţi seama la felul cum ascultaţi”. A asculta este o acţiune secretă: atenţia pe care o dăm cuvântului nu este evidentă, nimeni nu-şi dă seama cum ascultăm noi. Dacă noi, în rugăciune, suntem în ascultarea cuvântului cu inima deschisă, cu dorinţa de a face voinţa lui Dumnezeu, atitudinea noastră externă nu este diferită de a aceluia care se gândeşte la problemele sale, alunecând de la un lucru la altul, fără cea mai mică atenţie la voinţa lui Dumnezeu.

Dar Domnul spune: „Nimic nu este ascuns care să nu fie dat la iveală, şi nimic tăinuit care să nu fie făcut cunoscut şi care să nu iasă la lumină”. Dacă o persoană a ascultat cu adevărat cuvântul lui Dumnezeu, nu se va comporta, în circumstanţe dificile, cum se comportă alta. Duhul lui Dumnezeu va fi cel care o va inspira şi ea va fi plină de curaj acolo unde lipseşte curajul, va fi plină de lumină acolo unde altcineva s-ar rătăci. „Nimic nu este ascuns care să nu fie dat la iveală”.

În momentele dificile, viaţa secretă a sufletului se manifestă în extern. În pustiu, lupta este purtată în interior, dar vine viaţa publică, şi aici răspunsul dat la tentaţiile din pustiu devine evident. Victoria pe care Isus a repurtat-o contra ispitelor din pustiu a devenit evidentă în splendoarea vieţii sale publice, în ciuda faptului că aceleaşi tentaţii ar fi putut reveni.

Un apostol care în pustiu nu s-a întărit în viaţa sa interioară în ceea ce priveşte ascultarea cuvântului, rugăciunea, nu va fi în măsură să reziste tentaţiilor lumii: atunci se va vedea că nu era pregătit.

Să cerem darul unei profunde disponibilităţi faţă de cuvântul lui Dumnezeu, faţă de voinţa sa, pentru ca apostolatul nostru să fie cu adevărat fecund. Isus a spus: „Cine rămâne în mine şi eu în el aduce roade multe”. Şi acest „a rămâne” împreună este un lucru ascuns, dar roadele vor fi întotdeauna evidente.