en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

SS. MATEI, ap. şi ev.; Iona, profet

 Liturghierul Roman

 

21 septembrie
SFÂNTUL MATEI, apostol şi evanghelist


Ant. la intrare 
Mergeţi şi faceţi ucenici din toate naţiunile,
botezându-i şi învăţându-i să ţină
toate câte v-am poruncit, spune Domnul.                 Cf. Mt 28,19-20

Se spune Mărire.

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule,
care, în îndurarea ta negrăită,
ai binevoit să-l alegi pe sfântul Matei
şi din vameş să-l faci apostol,
dă-ne, te rugăm, harul,
ca, sprijiniţi de exemplul şi mijlocirea lui, să te urmăm,
şi astfel, să ne învrednicim
a fi tot mai strâns uniţi cu tine.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Celebrând amintirea sfântului Matei,
îţi înfăţişăm, Doamne, rugăciuni şi jertfe
şi te implorăm cu umilinţă
să priveşti cu bunătate la Biserica ta,
care a primit de la tine credinţa prin propovăduirea apostolilor.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi, spune Domnul.                     Mt 9,13

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Părtaşi la bucuria mântuitoare
cu care sfântul Matei l-a primit cu inimă deschisă
ca oaspete în casa lui, pe Mântuitorul,
te rugăm, Doamne,
să fim pururi întăriţi la ospăţul aceluia
ce a venit să-i cheme la mântuire pe cei păcătoşi, nu pe cei drepţi.
El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.

 

Lectionar

 Născut la Cafarnaum, Matei (Levi în evreieşte) era vameş, încasând impozitele pentru stăpânirea romană. A răspuns cu promptitudine la chemarea lui Isus. Şi a îndeplinit misiunea, predicând şi culegând cuvintele lui Isus în Evanghelia care-i poartă numele. Această Evanghelie arată cum s-au împlinit în Isus toate câte se prevestiseră despre el în Vechiul Testament şi cum a inaugurat pe pământ împărăţia lui Dumnezeu. A propovăduit în Orient. Conform mentalităţilor orientale, hrana se poate servi numai dacă între comeseni există comuniune. Faptul că Isus face acest lucru cu persoane ce au o reputaţie rea, cum este perceptorul de taxe Matei, este de neînţeles pentru farisei. Dar răspunsul lui Isus aduce lumină: “Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, dar cei bolnavi”.

 

LECTURA I
El i-a dat pe unii ca apostoli,
pe alţii ca evanghelişti.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul
către Efeseni 4,1-7.11-13

1 Fraţilor,
aşadar, vă îndemn eu, prizonierul în Domnul,
să umblaţi în mod vrednic
de chemarea pe care aţi primit-o:
2 cu toată umilinţa şi blândeţea,
cu îndelungă răbdare,
îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire,
3 străduindu-vă să păstraţi unitatea Duhului
în legătura păcii.
4 Este un singur trup şi un singur Duh,
după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă,
aceea a chemării voastre.
5 Este un singur Domn,
o singură credinţă, un singur Botez,
6 un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor,
care este peste toate, prin toţi şi în toţi.
7 Fiecăruia dintre noi i s-a dat harul
după măsura darului lui Cristos.
11 Tot el i-a dat pe unii ca apostoli;
pe alţii, ca profeţi;
pe alţii, ca evanghelişti;
pe alţii, ca păstori şi învăţători
12 pentru desăvârşirea sfinţilor în vederea lucrării slujirii
spre edificarea trupului lui Cristos,
13 până când vom ajunge toţi la unitatea credinţei
şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu,
la omul desăvârşit,
la măsura staturii plinătăţii lui Cristos.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 18(19),2-3.4-5 (R.: cf. 5)

R
.: În lumea întreagă
răsună vestea mântuirii.

2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu
şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale.
3 Ziua încredinţează zilei mesajul,
iar noaptea transmite nopţii cunoaşterea. R.

4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte
ale căror glasuri să se poată auzi,
5 şi totuşi vocea lor străbate tot pământul,
vestea lor ajunge la marginile lumii. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Pe tine, Dumnezeule, te lăudăm.
Pe tine, Doamne, te mărturisim.
Pe tine te măreşte corul preaslăvit al apostolilor! (Aleluia)

EVANGHELIA
I-a spus: „Urmează-mă!”
Ridicându-se, el l-a urmat.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 9,9-13

9 În acel timp,
plecând Isus de acolo,
a văzut un om numit Matei
stând la postul de vamă
şi i-a spus: „Urmează-mă!”
Ridicându-se, el l-a urmat.
10 Şi, pe când stătea la masă în casă,
iată că mulţi vameşi şi păcătoşi
au venit şi s-au aşezat la masă cu Isus şi cu discipolii lui!
11 Văzând aceasta, fariseii au spus discipolilor lui:
„De ce mănâncă învăţătorul vostru
împreună cu vameşii şi păcătoşii?”
12 Auzindu-i, el le-a spus:
„Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci bolnavii.
13 Aşadar, mergeţi şi învăţaţi ce înseamnă:
«Îndurare vreau, şi nu jertfă»,
căci nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi”.
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

Ef 4,1-7.11-13; Ps 18; Mt 9,9-13

În evanghelia de astăzi, Matei însuşi relatează propria chemare pe care a primit-o din partea lui Isus. Sfântul Ieronim observă că numai el, în evanghelia sa, îşi indică propriul nume: Matei; ceilalţi evanghelişti relatând acelaşi episod, îl numesc Levi, cu al doilea nume, probabil mai puţin cunoscut, parcă pentru a acoperi calitatea sa de vameş. Matei, în schimb, insistă în direcţia opusă: se recunoaşte a fi vameşul chemat de Isus, unul dintre vameşii puţin oneşti şi dispreţuiţi, pentru că erau colaboratori ai ocupanţilor romani. Vameşii, păcătoşi chemaţi de Isus, produc scandal.

Matei se prezintă pe sine însuşi ca un vameş iertat şi chemat şi, astfel, ne ajută să înţelegem în ce constă vocaţia de apostol. Înainte de toate, ea înseamnă recunoaşterea iubirii milostive a lui Dumnezeu.

În scrierile sfinţilor părinţi ai Bisericii se vorbeşte adeseori despre apostoli ca despre nişte „principi”; Matei nu se prezintă ca un principe, ci ca un păcătos iertat. Şi aici este B repet B fundamentul apostolatului: să fi experimentat mila lui Dumnezeu, să fi înţeles propria micime şi sărăcie, să o fi acceptat ca „loc” în care se revarsă imensa milostivire a lui Dumnezeu: „Milă vreau; nu am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”.

O persoană care are un profund sentiment al milostivirii divine, nu în abstract, ci în realitate, este pregătită pentru un autentic apostolat. Cine nu-l posedă, chiar dacă este chemat, cu foarte mare dificultate poate să mişte sufletele în profunzime, deoarece nu poate comunica iubirea lui Dumnezeu, iubirea milostivă a lui Dumnezeu. Adevăratul apostol, cum spune sfântul Paul, este plin de umilinţă, de blândeţe, de răbdare, pentru că a experimentat în sine răbdarea, blândeţea şi umilinţa divină, dacă se poate spune aşa: umilinţa divină care se apleacă spre cei păcătoşi, îi cheamă, îi ridică cu răbdare.

Să-i cerem Domnului să avem acest profund sentiment al micimii noastre şi al bogăţiei milostivirii sale; suntem păcătoşi iertaţi. Chiar dacă nu am comis păcate grave, trebuie să spunem împreună cu sfântul Augustin că Dumnezeu ne-a iertat anticipat păcatele pe care prin harul său nu le-am săvârşit. Augustin lăuda milostivirea lui Dumnezeu, care i-a adus iertare pentru păcatele comise din vina sa şi pentru acelea pe care datorită harului lui Dumnezeu le-a putut evita. Cu toţii, deci, putem să-i mulţumim Domnului pentru infinita sa milostivire şi să recunoaştem că suntem sărmani păcătoşi iertaţi, tresăltând de bucurie la gândul bunătăţii divine.