en-USro-RO

Inregistrare | Login
20 ianuarie 2018

Calendarul zilei

Sâmbătă, 20 ianuarie 2018

Sfintii zilei
Ss. Fabian, pp. m. *; Sebastian, m. *
Liturghierul Roman
Sâmbãtã din sãptãmâna a 2-a de peste an
Liturghie la alegere, prefaţã comunã
verde (roşu). II
Lectionar
2Sam 1,1-4.11-12.19.23-27: Cum au cãzut aceşti eroi!
Ps 79: Fã sã strãluceascã faţa ta, Doamne, şi vom fi mântuiţi!
Mc 3,20-21: Ai sãi au venit sã punã mâna pe el, cãci spuneau cã şi-a ieşit din fire.
Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 2-a de peste an

 

Sfintii zilei

Sf. Vincenţiu de Paul, pr. **

 Liturghierul Roman

 

27 septembrie
Sf. Vincenţiu de Paul, pr. **


Ant. la intrare 
Duhul Domnului este asupra mea:
pentru aceasta m-a uns şi m-a trimis
să duc vestea cea bună săracilor,
să-i vindec pe cei cu inima zdrobită.                  Cf. Lc 4,18

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule,
care, pentru mântuirea celor săraci
şi pentru formarea clerului,
l-ai înzestrat pe sfântul preot Vincenţiu de Paul cu virtuţile apostolice,
dă-ne, te rugăm, şi nouă harul,
ca, înflăcăraţi de acelaşi duh,
să iubim ceea ce a iubit el
şi să înfăptuim ceea ce el ne-a învăţat.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Dumnezeule, care i-ai dăruit sfântului Vincenţiu, darul,
ca în celebrarea tainelor dumnezeieşti,
să-şi conformeze viaţa cu ceea ce săvârşea,
dă-ne, te rugăm, harul,
ca, prin puterea acestei jertfe,
să ne transformăm şi noi în ofrandă plăcută ţie.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui,
pentru minunile pe care le-a făcut în folosul oamenilor,
căci el a potolit setea sufletului însetat
şi a umplut de bunătăţi sufletul flămând.                                 Cf. Ps 106,8-9

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Întăriţi, Doamne, de tainele cereşti,
te rugăm cu umilinţă,
ca exemplul sfântului Vincenţiu
să ne îndemne a-l imita pe Fiul tău,
care aduce vestea cea bună săracilor,
iar ocrotirea lui să ne ajute în înfăptuire.
Prin Cristos, Domnul nostru.

 

Lectionar

 Păstoraş din Landes, Vincenţiu (1581-1660) s-a născut în Aquitania. De o inteligenţă vie, după terminarea studiilor, a fost hirotonit preot. I se încredinţează o parohie din Paris şi caută să înţeleagă mizeriile timpului său. A voit să le aducă remedii prin opere de asistenţă, cu ajutorul Doamnelor de Caritate şi prin întemeierea a două congregaţii: Preoţii Misiunii (a Lazariştilor), care trebuiau să conducă seminariile şi să predice în sate, şi Fiicele Carităţii (în colaborare cu sfânta Louise de Marillac) care trebuia să-i îngrijească pe săraci şi pe copiii abandonaţi. Acţiunea sa a adus roade pentru că sfântul a bazat o pe rugăciune: “Dumnezeu, spunea el, nu refuză nimic rugăciunii, nici chiar răspândirea evangheliei”. A murit la Paris.

 

LECTURA I
Dumnezeu a ales cele slabe ale lumii.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul
către Corinteni 1,26-31

26 Fraţilor,
cugetaţi la chemarea voastră:
nu mulţi sunt înţelepţi după trup,
nu sunt mulţi puternici, nu sunt mulţi de neam ales,
27 însă Dumnezeu a ales cele nebune ale lumii,
ca să-i facă de ruşine pe cei înţelepţi.
Dumnezeu a ales cele slabe ale lumii,
ca să le facă de ruşine pe cele puternice.
28 Dumnezeu a ales cele de jos ale lumii şi dispreţuite,
ba chiar cele ce nu sunt,
ca să le distrugă pe cele ce sunt,
29 aşa încât nimeni să nu se poată mândri
înaintea lui Dumnezeu.
30 Iar voi, datorită lui, sunteţi în Cristos Isus,
care pentru noi a fost făcut de Dumnezeu
înţelepciunea, dreptatea, sfinţenia şi mântuirea,
31 pentru ca, după cum este scris:
„Cine se laudă în Domnul să se laude!”
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 111(112),1-2.3-4.5-7a.7b-8.9 (R.: 1a)

R
.: Fericit este omul
care se teme de Domnul!

1 Fericit este omul care se teme de Domnul,
care îşi află mare plăcere în poruncile sale!
2 Seminţia lui va fi puternică pe pământ
şi descendenţa celor drepţi va fi binecuvântată. R.

3 În casa lui va fi belşug şi bogăţie,
dreptatea lui rămâne pentru totdeauna.
4 El răsare ca o lumină în întuneric pentru cei drepţi,
el este milostiv, plin de dragoste şi drept. R.

5 Bun este omul care are milă şi dă cu împrumut,
el îşi rânduieşte bunurile cu judecată.
6 El nu se clatină niciodată:
cel drept va fi amintit în veci.
7a El nu se teme de zvonurile rele. R.

7b Inima lui e gata şi se încrede în Domnul.
8 Inima lui este neclintită, nu are nicio teamă,
până când îi va vedea împrăştiaţi pe asupritorii săi. R.

9 El este darnic faţă de cei sărmani,
dreptatea lui dăinuie pentru totdeauna,
iar fruntea lui se înalţă cu cinste. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,14
(Aleluia) „Eu sunt păstorul cel bun”, spune Domnul.
„Eu cunosc oile mele şi ele mă cunosc pe mine”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 9,35-38

35 În acel timp,
Isus străbătea toate cetăţile şi satele,
învăţând în sinagogile lor,
predicând evanghelia împărăţiei
şi vindecând orice boală şi orice neputinţă.
36 Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele,
căci erau istovite şi părăsite
ca nişte oi care nu au păstor.
37 Atunci le-a spus discipolilor săi:
„Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini.
38 Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului
să trimită lucrători la secerişul lui!”
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

1Cor 1,26-31; Ps 111; Mt 25,31-46

Prima lectură este o invitaţie la convertire, adică la schimbarea mentalităţii, a spiritului şi a inimii, la schimbarea ideilor noastre despre Dumnezeu.

Gândindu-ne la Dumnezeu, noi îl vedem bogat, atotputernic, glorios, şi lucrul acesta nu este câtuşi de puţin fals. Fals este numai modul nostru de a gândi, pentru că noi îi atribuim ideile noastre de bogăţie, de putere, de glorie şi, de aceea, mergem spre el asemenea săracului ce se apropie de cel bogat pentru a obţine ceva, ca unul slab care se prezintă la cel mai puternic, ca unul umil care se îndreaptă spre cel ce este plin de glorieY În felul acesta, facem din Dumnezeu un idol, deoarece acest Dumnezeu bogat, puternic, glorios, pe care îl căutăm pentru a profita spre a satisface nevoile noastre, nu este altul decât un idol. Nu avem un adevărat raport cu Dumnezeu: vrem doar ceea ce ne place, ceea ce este conform cu interesele noastre omeneşti, căutăm să obţinem această bogăţie, această putere, această glorie şi gândim: acestea sunt atributele lui Dumnezeu.

În evanghelie, Isus ne spune contrariul. Pentru a-l găsi pe Dumnezeu, nu trebuie să privim în sus, spre aceste idei de bogăţie, de putere, de glorie, ci să-l căutăm aici, jos: în săraci, în cei slabi şi umili. Şi vom găsi bogăţia divină, care nu are nimic comun cu bogăţia umană; vom găsi forţa divină, complet diferită de ideile noastre umane; vom găsi gloria divină, care este cu totul altceva decât ideile noastre despre glorie. Vom găsi un Dumnezeu care ne surprinde prin bogăţia sa de milostivire, iubire şi umilinţă, un Dumnezeu care îşi află gloria în preocuparea pentru cei săraci, dezmoşteniţi, neluaţi în seamă. În acest fel, vom înţelege cum trebuie să trăim noi înşine pentru a putea fi cu el. Nu este vorba, vreau să spun, despre o revelaţie teoretică despre Dumnezeu, aşa cum am spus că trebuie să-l vedem ca pe cineva care se află între cei săraci, slabi, umili. Trebuie să facem ca el, pentru a fi cu el. Atunci îl vom recunoaşte nu într-o manieră abstractă, ci participând la însăşi viaţa sa.

E o revelaţie la care trebuie să medităm profund, nu este o revelaţie naturală. O primim de la Isus; noi n-o putem înţelege cu categoriile noastre umane, dar putem cere aceasta asemenea drepţilor din evanghelie: „Doamne, când te-am văzut?” Şi el ne răspunde aşa cum o va face pentru ei: „Ori de câte ori aţi făcut acestea unui dintre aceştia mici, care sunt fraţii mei, mie mi-aţi făcut”.