en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Ss. Fc. Maria de la Guadalupe *; Epimah şi Alexandru, m.

 Liturghierul Roman

Luni din Săptămân a III-a din Advent

Ant. la intrare 
Auziţi, neamuri, cuvântul Domnului 
şi vestiţi-l până la marginile pământului: 
Iată, Mântuitorul nostru va veni; 
nu vă mai temeţi!         Cf. Ier 31,10; Is 35,4 
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Pleacă-ţi, Doamne, urechea cu îndurare 
la glasul rugăciunii noastre 
şi luminează întunericul inimii noastre, 
prin venirea Fiului tău. 
El, care, fiind Dumnezeu. 
 
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, 
primeşte darurile pe care ţi le aducem 
şi pe care le avem de la bunătatea ta. 
Tu, care ne învredniceşti astăzi să celebrăm aceste taine, 
fă-le pentru noi chezăşie a mântuirii veşnice. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Vino, Doamne, să ne vizitezi cu pace, 
ca să ne bucurăm din toată inima în faţa ta.         Cf. Ps 105,4-5; Is 38,3 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, 
ca tainele la care am luat parte să ne fie de folos, 
învăţându-ne, încă din această viaţă trecătoare, 
să iubim cele cereşti şi să căutăm mereu cele ce dăinuie veşnic. 
Prin Cristos, Domnul nostru.


Lectionar

Nu există posibilitate de înţelegere reciprocă dacă o parte refuză să asculte, să înţeleagă, să descopere. S-a întâmplat în timpul lui Isus şi astăzi recădem în aceeaşi ispită: dacă Dumnezeul lui Isus se manifestă în mod special în cei simpli şi umili, de ce nu deschidem inima noastră pentru a asculta ce vrea să ne spună în ei?

LECTURA I
O stea răsare din Iacob.
Citire din cartea Numerilor 24,2-7.15-17a

2 În zilele acelea,
Balaam şi-a ridicat ochii
şi l-a văzut pe Israel aşezat după triburile sale.
Şi Duhul lui Dumnezeu a fost peste el.
3 Balaam şi-a rostit parabola sa:
„Oracolul lui Balaam, fiul lui Beor,
oracolul bărbatului cu ochii deschişi,
4 oracolul celui care aude cuvintele lui Dumnezeu,
al celui care vede ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic,
al celui care, deşi cade, are ochii deschişi:
5 Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacob,
locuinţele tale, Israel!
6 Ele se întind ca nişte văi,
ca nişte grădini lângă râu,
ca aloea pe care a sădit-o Domnul,
precum cedrii pe lângă ape.
7 Apa lui se revarsă din găleţi,
şi sămânţa lui se bucură de ape îmbelşugate.
Regele său se ridică mai presus de Agag
şi împărăţia se măreşte”.
15 Balaam şi-a rostit parabola sa:
„Oracolul lui Balaam, fiul lui Beor,
oracolul bărbatului cu ochii deschişi,
16 oracolul celui care aude cuvintele lui Dumnezeu,
al celui care vede ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic,
al celui care, deşi cade, are ochii deschişi:
17a Îl văd, dar nu acum,
îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacob,
un sceptru se ridică din Israel”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 24(25),4-5ab.6-7bc.8-9 (R.: 4b)

R
.: Învaţă-mă, Doamne,
cărările tale.

4 Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale,
şi învaţă-mă cărările tale!
5ab Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă,

căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele! R.

6 Aminteşte-ţi, Doamne, de îndurarea şi de milostivirea ta,
pentru că ele sunt din veşnicie!
7bc Adu-ţi aminte de mine în milostiverea ta,
pentru bunătatea ta, Doamne! R.

8 Domnul este bun şi drept,
de aceea el îi învaţă pe cei păcătoşi calea;
9 îi face pe cei săramani să umble după dreptate,
îi învaţă pe cei smeriţi căile sale. R.

ALELUIA Ps 84(85),8
(Aleluia) Arată-ne, Doamne, îndurarea ta
şi dă-ne mântuirea ta! (Aleluia)

EVANGHELIA
Botezul lui Ioan, de unde era?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 21,23-27

23 După ce a venit Isus în templu,
în timp ce învăţa,
s-au apropiat de el arhiereii şi bătrânii poporului
şi i-au spus: „Cu ce autoritate faci acestea
şi cine ţi-a dat această autoritate?”
24 Dar Isus, răspunzând, le-a zis:
„Vă voi întreba şi eu un lucru.
Dacă îmi veţi răspunde,
vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea.
25 Botezul lui Ioan de unde era:
din cer sau de la oameni?”
Dar ei discutau între ei:
„Dacă spunem: «Din cer»,
ne va zice: «Atunci de ce nu aţi crezut în el?»
26 Iar dacă spunem: «De la oameni»,
ne temem de popor,
pentru că toţi îl consideră pe Ioan ca profet”.
27 Şi i-au răspuns lui Isus:
„Nu ştim”.
Atunci, el le-a zis:
„Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Num 24,2-7.15-17; Ps 24; Mt 21,23-27

În lecturile de astăzi vedem deja contrastul pe care ni-l vor prezenta evangheliile Crăciunului: pe de o parte, un păgân care descoperă lumina Domnului, asemenea magilor care urmează steaua; pe de altă parte, iudeii care se opun acestei lumini, care nu vor să recunoască faptul că Isus este trimisul lui Dumnezeu, nu vor nici măcar să vorbească despre botezul lui Ioan.

Acesta este un risc care se află dintotdeauna în faţa noastră: pericolul de a ne mulţumi cu o atitudine exterioară, de a-l adapta pe Dumnezeu scopurilor noastre, de a nu aprecia suficient harul lui. Trebuie să avem, în schimb, întotdeauna prospeţimea uluirii acelora care abia l-au descoperit pe Domnul, să ne facem o inimă liberă, ca a celor săraci, capabilă să descopere minunile sale. Să nu fim ca şi cărturarii blocaţi în certitudinile lor, ci ca cei umili care se pregătesc să primească lumina Domnului.

Oracolele lui Balaam ne dau ocazia de a întări speranţa noastră, de a o face mai fermă, deoarece arată că steaua apare cu adevărat şi oamenii nu pot face nimic pentru a-i împiedica lumina. Binecuvântarea Domnului vine, chiar dacă voinţa oamenilor este alta.

Cum ştiţi, acest episod despre Balaam prezintă tocmai transformarea unui blestem în binecuvântare. Balac vrea un blestem împotriva Israelului, pentru că îi este frică de acest popor care apare ca o ameninţare pentru regatul său, şi îl cheamă dintr-o ţară îndepărtată pe Balaam, un ghicitor celebru, ca să blesteme pe Israel şi să-i provoace distrugere. Dar Dumnezeu intervine şi Balaam se găseşte în imposibilitatea de a profera un blestem: nu poate. Chiar de l-ar fi voit, cuvintele care-i ies din gură sunt o binecuvântare: „Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacobe, locuinţele tale, Israele! Ele se întind ca nişte văi, ca nişte grădini pe lângă râuriY stăpânirea lui o va întrece pe aceea a lui Agag şi împărăţia lui se va înălţa”. În locul unui blestem se găseşte pe buze o binecuvântare mesianică. Şi din nou, când Balaam, la rugămintea lui Balac, încearcă să blesteme, spune, de fapt, o nouă binecuvântare inspirată de Dumnezeu: „Îl văd, dar nu în timpul de acum, îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacob şi un sceptru de domnie se ridică din Israel”.

Şi iudeii au voit să-l transforme pe Isus în blestem: „Blestemat cel care atârnă de lemn” spune Legea lui Moise. Dar acest blestem a devenit cea mai mare binecuvântare pentru tot pământul.

Acest lucru este pentru noi un motiv de speranţă tot mai puternică. Speranţa nu e în noi, nu e în slăbiciunea noastră, ci e în Isus, care este binecuvântarea triumfală a lui Dumnezeu oferită întregului neam omenesc.