en-USro-RO

Inregistrare | Login
15 decembrie 2017

Calendarul zilei

Vineri, 15 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Virginia, văduvă
Liturghierul Roman
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 48,17-19: O, dacă ai fi fost atent la poruncile mele!
Ps 1: Cel ce te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.
Mt 11,16-19: Nici pe Ioan, nici pe Fiul Omului nu-i ascultă.
Meditatia zilei
Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Angela din Foligno, văduvă

 Liturghierul Roman

Miercuri

Ant. la intrare
Poporul care umbla în întuneric
a văzut o lumină mare;
celor care locuiau în umbra morţii
li s-a arătat o lumină.
Is 9,2

RUGĂCIUNEA ZILEI
Înainte de sărbătoarea Epifaniei:
Atotputernice Dumnezeule,
s-a arătat Fiul tău,
lumina cea nouă spre mântuirea lumii.
Dă-ne, te rugăm, harul,
ca această lumină să strălucească în inimile noastre,
reînnoindu-ne viaţa din zi în zi.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

După sărbătoarea Epifaniei:
Dumnezeule, lumina neamurilor,
fă ca toate popoarele
să se bucure de pace netulburată
şi revarsă în inimile noastre strălucirea luminii
pe care au întrezărit-o părinţii noştri.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Dumnezeule,
izvorul adevăratei evlavii şi al păcii,
dă-ne, te rugăm, harul
să aducem prin această jertfă
cinstea cuvenită maiestăţii tale
şi, prin participarea la sfintele taine,
să fim tot mai uniţi în credinţă şi iubire.
Prin Cristos, Domnul nostru.

O prefaţă pentru Naşterea Domnului, pag. 554-556(t).1368-1378(c), înainte de sărbătoarea Epifaniei. Prefaţa pentru Epifania Domnului, pag. 557(t).188 sau 1380-1382(c), sau o prefaţă pentru Naşterea Domnului, pag. 554-556(t).1368-1378(c), după sărbătoarea Epifaniei.

Ant. la Împărtăşanie
Viaţa s-a arătat;
viaţa care era la Tatăl, ni s-a arătat nouă.
1In 1,2

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Doamne,
poporul tău este călăuzit în drumul său
de feluritele ajutoare ale Providenţei tale;
dăruieşte-ni-le cu bunătate şi acum, şi în viitor,
pentru ca, bucurându-ne de bunurile trecătoare
de care avem nevoie,
să căutăm cu mai multă încredere bunurile veşnice.
Prin Cristos, Domnul nostru.


Lectionar

Adevăratul ucenic este acela care îl urmează pe Isus. Pentru acest ucenic, Isus este lumina (In 8,12), păstorul (10,4.11) şi poarta (10,9). În el găseşte un sens pentru viaţă (8,12) şi mântuire (10,9), adică o libertate care se orientează spre slujirea aproapelui; o slujire care va putea să ajungă, ca în cazul lui Isus, până la jertfa supremă a vieţii.

 

LECTURA I
Nu poate să păcătuiască,
pentru că este născut din Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea întâi
a sfântului apostol Ioan 3,7-10

7 Copii,
nimeni să nu vă înşele!
Cine săvârşeşte dreptatea este drept,
după cum el este drept.
8 Cine comite păcatul este de la diavol,
pentru că diavolul păcătuieşte de la început.
Pentru aceasta s-a arătat Fiul lui Dumnezeu,
ca să nimicească lucrările diavolului.
9 Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat,
pentru că sămânţa lui Dumnezeu rămâne în el
şi nu poate să păcătuiască,
pentru că este născut din Dumnezeu.
10 În aceasta se recunosc
copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului:
oricine nu săvârşeşte dreptatea
şi nu-l iubeşte pe fratele său
nu este din Dumnezeu.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 97(98),1.7-8.9 (R.: 3cd)

R
.: Toate marginile pământului
au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou,
pentru că a făcut lucruri minunate;
dreapta şi braţul lui cel sfânt
i-au venit în ajutor! R.

7 Să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea,
lumea şi toţi cei ce locuiesc ea!
8 Toate râurile să bată din palme
şi munţii să tresalte de bucurie împreună! R.

9 Să tresalte în faţa Domnului
care vine să judece pământul!
El va judeca lumea cu dreptate
şi popoarele cu nepărtinire. R.

ALELUIA Evr 1,1-2a
(Aleluia) După ce în trecut
a vorbit în multe rânduri şi în multe moduri părinţilor noştri prin profeţi,
Dumnezeu, în aceste zile din urmă,
ne-a vorbit nouă prin Fiul. (Aleluia)

EVANGHELIA
L-am găsit pe Mesia!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 1,35-42

35 În acel timp,
Ioan stătea din nou
împreună cu doi dintre discipolii săi.
36 Şi, privindu-l pe Isus care trecea, a zis:
„Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu!”
37 Cei doi discipoli ai săi l-au auzit vorbind şi l-au urmat pe Isus.
38 Isus întorcându-se şi văzându-i că îl urmează,
le-a zis: „Ce căutaţi?”
Ei i-au spus: „Rabbi – ceea ce, tradus, înseamnă «Învăţătorule!» –
unde locuieşti?”
39 El le-a zis: „Veniţi şi vedeţi!”
Aşadar au venit şi au văzut unde locuieşte
şi au rămas la el în ziua aceea.
Era cam pe la ceasul al zecelea.
40 Unul dintre cei doi,
care îl auziseră pe Ioan şi-l urmaseră pe Isus,
era Andrei, fratele lui Simon Petru.
41 Acesta l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, şi i-a spus:
„L-am găsit pe Mesia!” – care, tradus, înseamnă «Cristos»” –
42 şi l-a adus la Isus.
Privindu-l, Isus i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Ioan;
tu te vei numi «Chefa» – care înseamnă «Petru»”.
Cuvântul Domnului

 

 Meditatia zilei

1In 3,7-10; Ps 97; In 1,35-42

Textul evangheliei de astăzi este foarte schematic, sunt atâtea lucruri pe care nu ni le spune, în timp ce noi poate am dori să ştim mai multe amănunte privind primele ore trăite cu Isus. Dar evanghelistul este inspirat şi, tocmai pentru aceasta, nu a spus totul, ci numai esenţialul.

Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul, îl arată pe Mielul lui Dumnezeu; nu spune nimic în plus. Cu adevărat e Înaintemergătorul: el nu reţine discipolii pentru sine, ci îi dă lui Isus.

Isus îi întreabă pe cei doi discipoli care îl urmează: „Pe cine căutaţi?” şi ei au răspuns: „Învăţătorule, unde locuieşti?” Aceasta este căutarea discipolului: el vrea să ştie unde locuieşte Isus, să găsească acest loc, să meargă şi să rămână acolo. „Le-a spus lor: Veniţi şi vedeţi. Ei au mers, deci, şi au văzut unde locuia: şi au rămas la el în ziua acea”. „VedeţiY Văd”: acelaşi cuvânt este folosit şi de Isus, şi de discipoli. Evanghelia nu ne spune nimic despre ceea ce au spus în timp ce au rămas cu el, ce au făcutY Nu ştim. Evanghelistul nu a spus pentru că esenţialul este de a rămâne cu Isus; să afli unde locuieşte Isus, să mergi şi să rămâi cu el. Aceasta este atitudinea discipolului. Într-un oarecare sens, e puţin important ceea ce spune Isus, ceea ce face: important este să fii cu el. Mai departe, în Evanghelia după Ioan, vom găsi expresii mult mai tari. Isus le va spune discipolilor săi nu numai să rămână cu el, ci să rămână în el şi el în ei, şi în rugăciunea sacerdotală din capitolul 17 se va ruga Tatălui: „Tu în mine şi eu în eiY„. Iată „locuinţa” lui Isus. Şi pentru a locui cu el, trebuie să-l urmezi: a-l urma şi a fi cu el, aceasta este calea pentru a locui permanent cu dânsul. A locui cu el în sărăcie şi în umilinţă, a locui cu el în dreptate, a locui cu el în milăY

Desigur, a rămâne cu Isus înseamnă, înainte de toate, rugăciune, dar şi în toate celelalte activităţi trebuie să-i spunem lui Isus: „Unde locuieşti?”, pentru a merge împreună cu el. Puţin importă dacă este în bucurie sau în durere, în muncă sau în inactivitate: esenţialul este să fii cu el în orice moment. Dacă el locuieşte în bucurie, vom fi în bucurie; dacă el ne invită să locuim în suferinţă, vom merge spre suferinţă, care prin el capătă o nouă semnificaţie; dacă ne dă de lucru, vom munci cu el; dacă preferă să ne facă imobili prin boală sau în încercări, vom rămâne în pace, pentru că suntem cu el.

Să cerem acest mare har la începutul acestui nou an: să aflăm unde locuieşte Isus în orice moment din zi şi să locuim cu el: acolo este pentru noi iubirea, bucuria, pacea.