en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Felix de Nola, pr. m.

 Liturghierul Roman

SĂPTĂMÂNA I DE PESTE AN


Prima duminică de peste an este înlocuită de sărbătoarea Botezului Domnului, pag.
 202.


Ant. la intrare 
Am văzut un om şezând pe tronul cel preaînalt:
mulţimea îngerilor îl adoră, cântând într-un glas:
„Iată-l pe acela a cărui stăpânire dăinuie în veac!”


RUGĂCIUNEA ZILEI
Te rugăm, Doamne,
să răspunzi cu bunătate cerească
la cererile poporului care te imploră,
ca să înţeleagă ceea ce trebuie să facă
şi să aibă puterea de a şi înfăptui.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.


ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, primeşte cu bunăvoinţă
darurile pe care ţi le aduce poporul tău:
sfinţeşte-ne prin ele întreaga viaţă
şi ascultă-ne rugăciunea pe care ţi-o înălţăm cu evlavie.
Prin Cristos, Domnul nostru.


Ant. la Împărtăşanie 
Doamne, la tine este izvorul vieţii
şi în lumina ta vom vedea lumina.          Ps 35,10

 

sau:
Eu am venit ca să aibă viaţă,
şi să o aibă din belşug.                           
In 10,10

 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm cu umilinţă, Dumnezeule atotputernic,
să ne dai harul
ca, reînnoiţi prin tainele tale,
să te slujim precum se cuvine printr-o viaţă plăcută ţie.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Noi gesturi revoluţionare ale lui Isus din Nazaret: îl cheamă pe vameşul Matei şi mănâncă împreună cu păcătoşii. Iertarea şi milostivirea lui Dumnezeu vor fi nucleul evangheliei sale. Cine îl descoperă nu poate să rămână pasiv: se converteşte, îşi schimbă viaţa, acceptă misiunea de a fi în lume mărturisitor al milostivirii şi iertării.

LECTURA I
Să ne apropiem cu încredere
de tronul harului!
Citire din Scrisoarea către Evrei 4,12-16

12 Fraţilor,
cuvântul lui Dumnezeu este viu, plin de putere
şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri;
el pătrunde până la despărţitura sufletului şi a duhului,
a încheieturilor şi a măduvei
şi judecă sentimentele şi gândurile inimii.
13 Şi nu este nicio creatură ascunsă înaintea lui,
ci toate sunt goale şi descoperite
pentru ochii aceluia în faţa căruia vom da cont.
14 Având, aşadar, un mare preot minunat, care a străbătut cerurile,
pe Isus, Fiul lui Dumnezeu,
să ţinem cu tărie mărturisirea credinţei!
15 Căci nu avem un mare preot
care să nu poată suferi împreună cu noi în slăbiciunile noastre,
ci unul care a fost încercat în toate asemenea nouă,
în afară de păcat.
16 Aşadar, să ne apropiem cu toată încrederea de tronul harului
ca să primim îndurare
şi să găsim ca ajutor harul său la timpul potrivit!
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 18(19),8.9.10.15 (R.: In 6,64b)

R
.: Cuvintele tale, Doamne,
sunt duh şi viaţă.

8 Legea Domnului este desăvârşită,
înviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată,
îl face înţelept pe cel neştiutor. R.

9 Orânduirile Domnului sunt drepte,
înveselesc inima,
poruncile Domnului sunt strălucitoare,
luminează ochii. R.

10 Teama de Domnul este curată,
rămâne pentru totdeauna;
judecăţile Domnului sunt adevărate,
toate sunt drepte. R.


15
 Plăcute să-ţi fie cuvintele gurii mele
şi gândurile inimii mele să ajungă înaintea ta,
Doamne, stânca mea şi răscumpărătorul meu! R.

 ALELUIA Lc 4,18abc
(Aleluia) „Duhul Domnului este asupra mea:
pentru aceasta m-a uns
să duc săracilor vestea cea bună;
m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 2,13-17

 

13 În acel timp,

Isus a ieşit din nou pe ţărmul mării
şi toată mulţimea venea după el, iar el îi învăţa.
14 Trecând, l-a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, stând la postul de vamă
şi i-a zis: „Urmează-mă!”
Ridicându-se, acesta l-a urmat.
15 În timp ce era la masă în casa lui,
mulţi vameşi şi păcătoşi stăteau la masă
împreună cu Isus şi discipolii lui, pentru că mulţi îl urmau.
16 Cărturarii fariseilor,
văzând că mănâncă împreună cu păcătoşii şi vameşii,
le spuneau discipolilor lui:
„Mănâncă împreună cu vameşii şi păcătoşii?”
17 Când a auzit, Isus le-a spus:
„Nu au nevoie de medic cei sănătoşi, ci bolnavii.
Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Evr 4,12-16; Ps 18; Mc 2,13-17

 

În cele două lecturi de astăzi vedem două aspecte ale persoanei lui Isus, care fundamentează speranţa noastră: pe de o parte, autoritatea sa, pe de alta, milostivirea sa. Autoritatea sa este mare: el este „marele preot care a străbătut cerurile”, al cărui cuvânt „este o sabie cu două tăişuriY judecă sentimentele şi gândurile inimii”. Prin autoritatea sa, el vorbeşte mulţimii şi dă porunci: „Urmează-mă!”, obţinând un răspuns imediat: „El s-a ridicat şi l-a urmat”.

Şi această autoritate a sa este şi mai evidentă după înviere: avem un mare preot, Fiul lui Dumnezeu, şezând la dreapta lui. Însă această autoritate a lui Isus nu-l face dur, pentru că el este milostiv şi nu poate să nu fie şi compătimitor cu noi în infirmităţile noastre. Îl vedem primindu-i pe cei păcătoşi, mâncând cu ei, într-un raport familiar care provoacă critici din partea fariseilor şi cărturarilor. El îşi pune autoritatea sa în slujba păcătoşilor şi la critici răspunde: „Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci cei bolnavi; n-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”. Fariseii nu alergau la mila sa pentru că nu simţeau nevoia; creştinii, în schimb, îl cunosc autoritar şi milostiv, şi acesta este motivul bucuriei şi al păcii lor, pentru că ei ştiu că mereu vor putea „să se apropie cu încredere de tronul harului său, pentru a primi milă şi a fi ajutaţi la momentul potrivit”.

Mărturie despre aceasta este însăşi mama sa, pe care ne-a dăruit-o, ea, plină de har, refugiu al păcătoşilor, mângâietoare a celor mâhniţi, cea mai perfectă expresie umană a milostivirii. Ea, mamă a milei, contribuie la arătarea chipului lui Dumnezeu, care rezistă celor mândri şi le dă har celor umili. Să primim cu bucurie, cu umilinţă şi încredere această revelaţie.

Albert Vanhoye, Pâinea zilnică a cuvântului. Comentariu la lecturile feriale ale Liturghiei, ciclul I şi II, Sapientia, Iaşi 2003.