en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Prisca, m.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A II-A DE PESTE AN


Ant. la intrare 
Tot pământul să te adore şi să-ţi cânte ţie, Dumnezeule;
să cânte numelui tău, Dumnezeule Preaînalt!                   Ps 65,4

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi veşnic,
care stăpâneşti toate câte sunt pe pământ şi în cer,
ascultă cu bunătate rugăciunile poporului tău
şi dăruieşte timpurilor noastre pacea ta.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.


ASUPRA DARURILOR
Dăruieşte-ne, te rugăm, Doamne, harul
să luăm parte cu vrednicie la aceste taine,
pentru că, ori de câte ori se celebrează
memorialul acestei jertfe,
se împlineşte lucrarea răscumpărării noastre.
Prin Cristos, Domnul nostru.


Ant. la Împărtăşanie
 
Ai pregătit masă înaintea mea
şi paharul meu mă îmbată de frumuseţe.         Cf. Ps 22,5


sau:

Noi am cunoscut şi am crezut în iubirea
pe care Dumnezeu o are faţă de noi.          1In 4,16


DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Revarsă asupra noastră, Doamne,
Duhul tău de iubire,
pentru ca, hrăniţi din unica pâine cerească,
să fim o singură inimă şi un singur suflet în slujirea ta.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 De la 18 până la 25 ianuarie se celebrează săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor. În cursul acestei săptămâni, când este posibil, se va celebra Liturghia votivă pentru unitatea creştinilor, alegând formularul şi lecturile biblice oportune. La celebrările zilnice se vor propune intenţii de rugăciuni adaptate acestui timp.
Pentru Isus sâmbăta are sens numai dacă este în slujba omului. Pentru aceasta, el vindecă în zi de sâmbătă. Fariseii şi irodienii reacţionează cu planuri de moarte. Şi istoria continuă. A crede în Dumnezeul vieţii, a opta pentru viaţă şi pentru eliberarea de orice sclavie şi moarte, trezeşte ura şi dorinţa de persecuţie în cei care continuă să creadă că omul a fost creat pentru sâmbătă şi nu sâmbăta pentru om
.

LECTURA I
Tu eşti preot în veci,
după rânduiala lui Melchisedec.
Citire din Scrisoarea către Evrei 7,1-3.15-17

1 Fraţilor,
într-adevăr, acest Melchisedec, regele Salemului,
preot al Dumnezeului preaînalt,
a ieşit în întâmpinarea lui Abraham
când acesta se întorcea de la înfrângerea regilor,
şi l-a binecuvântat.
2 Acestuia, Abraham i-a dat a zecea parte din toate.
Numele lui, tradus, înseamnă mai întâi rege al dreptăţii,
apoi şi rege al Salemului, care înseamnă rege al păcii.
3 Fără tată, fără mamă, fără genealogie,
neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii,
fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu,
el rămâne preot pentru totdeauna.
15 Acest lucru este şi mai evident
dacă, după rânduiala lui Melchisedec,
se ridică un alt preot,
16 care a devenit astfel nu după prescrierea unei legi trupeşti,
ci după puterea unei vieţi nepieritoare.
17 Căci avem mărturie despre el:
„Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melchisedec”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 109(110),1.2.3.4 (R.: 4b)

R
.: Preot în veci eşti tu,
după rânduiala lui Melchisedec.

1 Oracolul Domnului către Domnul meu:
„Şezi la dreapta mea,
până voi pune pe duşmanii tăi scăunel picioarelor tale”. R.

2 Domnul va întinde din Sion, sceptrul puterii tale:
„Domneşte în mijlocul duşmanilor tăi!” R.

3 În ziua puterii tale,
tu domneşti strălucind de sfinţenie;
din sânul aurorei, ca roua, te-am născut. R.

4 Domnul s-a jurat şi nu-i va părea rău:
„Tu eşti preot în veci,
după rânduiala lui Melchisedec”. R.

 ALELUIA Mt 4,23cd
(Aleluia) Isus predica evanghelia împărăţiei
şi vindeca orice boală şi orice suferinţă în popor. (Aleluia)

EVANGHELIA
Este permis sâmbăta
să salvezi o viaţă sau să o pierzi?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 3,1-6

1 În acel timp,
Isus a intrat din nou în sinagogă.
Acolo era un om care avea mâna paralizată.
2 Şi îl urmăreau dacă îl va vindeca în zi de sâmbătă
ca să-l poată acuza.
3 El i-a spus omului cu mâna paralizată:
„Ridică-te în mijloc!”
4 Apoi le-a spus:
„Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău,
să salvezi o viaţă sau să o pierzi?”
Dar ei tăceau.
5 Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur,
întristat din cauza împietririi inimii lor,
i-a spus omului: „Întinde-ţi mâna!”
El a întins-o şi mâna lui s-a vindecat.
6 Atunci fariseii, ieşind îndată,
au ţinut sfat cu irodienii împotriva lui
ca să-l dea la moarte.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Evr 7,1-3.15-17; Ps 109; Mc 3,1-6

Prima lectură ne prezintă figura misterioasă a lui Melchisedec, şi putem să ne întrebăm dacă Isus, care este preot, este după asemănarea lui Melchisedec, sau Melchisedec este făcut după modelul lui Isus. În realitate, în text există amândouă perspectivele. Se spune că un alt preot, adică Cristos, a apărut conform asemănării cu Melchisedec, şi psalmul citat spune textual: „Tu eşti preot în veci după rânduiala lui Melchisedec”, însă comentând acest text, autorul scrie că Melchisedec a fost făcut după asemănarea Fiului lui Dumnezeu.

Citind Biblia, se poate recunoaşte o prefigurare a lui Cristos înviat în Melchisedec, care se prezintă fără tată, fără mamă. Cel puţin putem spune: Scriptura nu vorbeşte despre ei, şi aceasta este foarte straniu pentru un preot, deoarece, în Vechiul Testament, pentru a fi preot, era necesar să aparţii unei familii sacerdotale şi, deci, era important să se vorbească şi despre părinţi. Dar despre Melchisedec nu se spune nimic: nu sunt numiţi nici tatăl, nici mama, nu se dă nici o genealogie, nu se spune când s-a născut, nici când a murit.

În această misterioasă figură autorul vede cu admiraţie o imagine a lui Cristos înviat, care nu are nici tată, nici mamă pământeşti: noutatea de viaţă a Celui Înviat nu are origine pământească. Isus înviat este Fiul lui Dumnezeu chiar în natura sa umană şi rămâne, astfel, preot în veci.

Vedem în această descriere atitudinea primilor creştini care au citit Vechiul Testament. Cu bucurie, uneori chiar cu stupoare, vedeau delimitată în el figura lui Cristos, şi era pentru ei motivul unei mari bucurii dându-şi seama că Dumnezeu pregătise revelarea lui Cristos deja de mult timp. „Cel nou este ascuns în cel vechi”, va spune sfântul Augustin, şi Cristos venind luminează întreg Vechiul Testament. Lucrurile care păreau misterioase şi aproape inexplicabile devin clare pentru că se descoperă ca fiind o profeţie a lui Cristos.

Şi noi suntem chemaţi să citim Vechiul Testament în această lumină creştină şi să găsim în el un izvor de mare consolare spirituală, deoarece credinţa noastră prin el se aprofundează şi ne dăm seama cu bucurie că Dumnezeu dintotdeauna a dispus toate lucrurile şi toate evenimentele pentru a-l preamări pe Isus Fiul său.

Albert Vanhoye, Pâinea zilnică a cuvântului. Comentariu la lecturile feriale ale Liturghiei, ciclul I şi II, Sapientia, Iaşi 2003.