en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Gilbert, pr.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A IV-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 
Mântuieşte-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, 
şi adună-ne dintre neamurile păgâne, 
ca să preamărim numele tău cel sfânt 
şi să ne mândrim lăudându-te pe tine!            Ps 105,47 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Doamne Dumnezeul nostru, 
dă-ne, te rugăm, harul, 
să te adorăm cu suflet neîmpărţit 
şi să-i iubim pe toţi oamenii cu iubirea ta.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR

D
oamne, noi aducem pe altarul tău darurile slujirii noastre:
primeşte-le, te rugăm, cu bunătate
şi transformă-le în sacramentul răscumpărării noastre.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie 
Fă să strălucească faţa ta peste slujitorul tău 
şi mântuieşte-mă în îndurarea ta; 
Doamne, să nu fiu făcut de ruşine, căci am strigat spre tine!     Cf. Ps 30,17-18 

sau:

Fericiţi cei săraci în duh,
pentru că a lor este împărăţia cerurilor.
Fericiţi cei blânzi, pentru că ei vor moşteni pământul.             Mt 5,3-4
 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Întăriţi cu sacramentul răscumpărării noastre, 
te rugăm, Doamne, 
ca acest izvor de mântuire veşnică
să sporească necontenit în noi credinţa adevărată.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Isus privea persoanele cu afecţiune, citea în sufletele lor. “I s-a făcut milă” pentru că vedea că erau “ca nişte oi fără păstor”. Pentru aceasta li s-a oferit lor, “le-a vorbit cu calm” şi a murit pentru ele. Cel care are privirea lui Isus, face alegere pentru viaţă, pentru toţi. Nu este posibilă urmarea lui fără a lupta cu ignoranţa, foamea, marginalizarea, nedreptatea. Creştinul trebuie să se facă promotor al drepturilor omului şi al fraternităţii universale.

LECTURA I
Dumnezeul păcii, care l-a readus din morţi pe Domnul nostru Isus,
să vă întărească pentru orice lucrare bună.
Citire din Scrisoarea către Evrei 13,15-17.20-21

15 Fraţilor,
aşadar, să-i oferim lui Dumnezeu
prin Isus
o jertfă de laudă continuă,
adică rodul buzelor care mărturisesc numele lui!
16 Nu uitaţi binefacerea şi întrajutorarea,
pentru că astfel de sacrificii îi plac lui Dumnezeu.
17 Aveţi încredere în conducătorii voştri şi fiţi supuşi lor,
pentru ca ei, care veghează asupra sufletelor voastre
ca şi cum ar trebui să dea cont,
să facă aceasta cu bucurie, şi nu suspinând.
Altfel, nu vă va fi de folos.
20 Dumnezeul păcii,
care, prin sângele alianţei veşnice,
l-a readus din morţi pe Domnul nostru Isus,
păstorul cel mare al oilor,
21 să vă întărească pentru orice lucrare bună,
ca să împliniţi voinţa lui,
făcând în noi ceea ce este plăcut înaintea lui,
prin Isus Cristos, căruia să-i fie glorie în vecii vecilor! Amin!
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 22(23),1-3a.3b-4.5.6 (R.: 1)

R
.: Domnul este păstorul meu,
nu voi duce lipsă de nimic.

1 Domnul este păstorul meu,
nu voi duce lipsă de nimic;
2 el mă paşte pe păşuni verzi,
mă conduce la ape de odihnă,
3a îmi înviorează sufletul. R.

3b Mă călăuzeşte pe cărări drepte de dragul numelui său.
4 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii,
nu mă tem de niciun rău,
căci tu eşti cu mine,
toiagul şi nuiaua ta mă mângâie. R.

5 Tu pregăteşti masă pentru mine în faţa asupritorilor mei,
îmi ungi capul cu untdelemn
şi paharul meu e plin de se revarsă.R.

6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi
în toate zilele vieţii mele
şi voi locui în casa Domnului
până la sfârşitul zilelor mele.R.

 ALELUIA In 10,27
(Aleluia) „Oile mele ascultă glasul meu”, spune Domnul;
„eu le cunosc, iar ele mă urmează”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Erau ca oile care nu au păstor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 6,30-34

30 În acel timp,
apostolii s-au adunat la Isus
şi i-au povestit toate câte au făcut şi au învăţat.
31 Atunci el le-a spus:
„Veniţi deoparte, într-un loc retras,
şi odihniţi-vă puţin!”;
pentru că mulţi veneau şi plecau
şi nu aveau timp nici măcar să mănânce.
32 Au plecat cu o barcă spre un loc pustiu, ei singuri.
33 Mulţi i-au văzut plecând şi şi-au dat seama.
Au mers deci pe jos din toate cetăţile
şi, au ajuns înaintea lor.
34 Coborând, Isus a văzut o mare mulţime
şi i s-a făcut milă de ei
pentru că erau ca oile care nu au păstor;
şi a început să-i înveţe multe.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Evr 13,15-17.20-21; Ps 22; Mc 6,30-34

 

Întotdeauna este o bucurie să ne gândim la faptul că Isus ne-a dat-o ca mamă pe propria sa mamă: ştim câtă mângâiere şi cât curaj ne dă acest fapt în viaţa spirituală. Astăzi terminăm Scrisoarea către Evrei şi găsim o ultimă şi importantă învăţătură, pe care o putem primi ca şi cum ne-ar fi dată de Maria, care, desigur, ne-ar spune aceleaşi lucruri.

„În orice împrejurare, să-i oferim lui Dumnezeu, prin Isus, o jertfă de laudă”. Sufletul nostru ar trebui să fie întotdeauna într-o atitudine de laudă şi de mulţumire, şi prin aceasta trebuie să avem conştiinţa marilor daruri pe care Dumnezeu ni le oferă mereu prin Isus.

O dată convinşi de aceasta, recunoştinţa ne împinge să împlinim cu bucurie şi alte sacrificii pe care autorul scrisorii ni le recomandă. Iată-le: „Nu uitaţi că trebuie să fiţi darnici, să împărţiţi cu alţii bunurile voastre, căci astfel de jertfe îi plac Domnului”. E sacrificiul carităţii fraterne, în continua deschidere faţă de alţii pentru a face bine, a ajuta, pentru a împărţi cu ei ceea ce avem. În acest fel, noi continuăm oferta lui Cristos în realitatea vieţii noastre, ba chiar el însuşi e cel ce continuă să se ofere prin noi.

„Fiţi încrezători faţă de cei care vă conduc şi ascultaţi de ei, căci ei sunt puşi pentru a veghea asupra sufletelor voastre şi vor fi traşi la răspundere”. Uneori este greu să asculţi, să te supui, dar calea adevăratei carităţi şi a unităţii este aceasta, nu există alta. Atitudinea de fond în această ascultare este supunerea faţă de Dumnezeu, prin conducătorii care ne-au fost daţi.

Dacă trăim astfel, Dumnezeul păcii va desăvârşi tot binele pe care îl facem prin Isus, Domnul nostru, care va acţiona în noi prin voinţa sa. Aşa cum el a împlinit în sine voinţa Tatălui, noi putem să o împlinim prin el, şi astfel, să aflăm pacea, bucuria, caritatea deplină. În toate acestea, Maria este călăuza noastră, ea, care i-a oferit mereu lui Dumnezeu o jertfă de laudă, ea, care îi iubeşte ca o mamă pe toţi oamenii, ea, întotdeauna umila servitoare a Domnului, complet supusă voinţei sale.