en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Francisc Regis Clet, pr. m.; 
Fer. Ioan de Fiesole (Fra Angelico), călug.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A VI-A DE PESTE AN

Ant. la intrare 
Fii pentru mine, Doamne, o stâncă ocrotitoare, 
o cetate întărită, ca să mă mântuieşti! 
Căci tu eşti stânca mea, cetatea mea, 
pentru numele tău, mă vei călăuzi şi mă vei hrăni.         Cf. Ps 30,3-4

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, 
tu ne-ai spus că-ţi faci lăcaş în inimile drepte şi curate: 
dă-ne fericirea să trăim pururi în harul tău, 
astfel încât să binevoieşti a locui în noi. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, 
ca aceste daruri sfinte să ne purifice şi să ne reînnoiască, 
şi celor care împlinesc voinţa ta să le dobândească răsplata veşnică. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Au mâncat şi s-au săturat pe deplin, 
Domnul le-a împlinit dorinţa; 
aşteptarea nu le-a fost înşelată.                                 Cf. Ps 77,29-30 

sau:

Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, 
încât 1-a dat pe Fiul său, unul născut, 
ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.      In 3,16
  

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Tu ne-ai îndestulat, Doamne, 
la ospăţul ceresc: dă-ne, te rugăm, harul 
de a înseta pururi după izvorul vieţii adevărate.

Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Schimbarea la faţă a lui Isus ni-l prezintă pe Mântuitorul ca o sinteză a întregului trecut (cf. Moise şi Ilie) şi este tocmai o anticipare a gloriei învierii. Numai discipolii iubiţi de el (şi fiecare dintre noi poate să fie) pot să ajungă la înţelegerea întregului mister al lui Cristos.

LECTURA I
Prin credinţă, înţelegem că lumea a fost alcătuită
prin cuvântul lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea către Evrei 11,1-7

1 Fraţilor,
credinţa este garanţia realităţilor sperate,
dovada realităţilor care nu se văd.
2 Datorită ei,
cei din vechime au primit o bună mărturie.
3 Prin credinţă,
înţelegem că lumea a fost alcătuită prin cuvântul lui Dumnezeu,
aşa încât ceea ce se vede
provine din cele care nu se văd.
4 Prin credinţă,
Abel i-a oferit lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain;
prin ea i s-a dat mărturie că este drept.
Dumnezeu însuşi dă mărturie despre darurile lui.
Datorită ei, deşi mort,
el încă mai vorbeşte.
5 Prin credinţă,
Enoh a fost înălţat ca să nu vadă moartea
şi nu a fost găsit pentru că Dumnezeu îl înălţase.
Înainte de înălţarea lui,
el a primit mărturie că era plăcut înaintea lui Dumnezeu.
6 Or, fără credinţă,
este imposibil să fii plăcut lui Dumnezeu,
pentru că cel care se apropie de Dumnezeu
trebuie să creadă că el este
şi îi răsplăteşte pe cei care-l caută.
7 Prin credinţă,
Noe, înştiinţat despre cele care încă nu se vedeau,
cuprins de o teamă sfântă,
a construit o arcă pentru salvarea casei lui;
prin credinţă, a condamnat lumea
şi a devenit moştenitorul dreptăţii.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 144(145),2-3.4-5.10-11 (R.: cf. 1)

R
.: Să binecuvântăm împreună
numele Domnului!

2 Te voi binecuvânta în toate zilele
şi voi lăuda numele tău în veac şi pentru totdeauna.
3 Domnul este mare şi preaînălţat,
măreţia lui este fără margini. R.

4 O generaţie va povesti altei generaţii lucrările tale
şi vor face cunoscute vitejiile tale.
5 Vor lăuda strălucirea măririi tale
şi vor medita la cuvintele tale minunate. R.

10 Să te laude pe tine, Doamne, toate lucrările tale
şi credincioşii tăi să te binecuvânteze;
11 să facă cunoscută gloria domniei tale
şi să vorbească despre puterea ta! R.

 ALELUIA cf. Mc 9,7
(Aleluia) Cerurile s-au deschis şi a răsunat glasul Tatălui:
„Acesta este Fiul meu cel preaiubit, de el să ascultaţi!” (Aleluia)

EVANGHELIA
Lui Isus i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 9,2-13

2 În acel timp,
Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan,
i-a dus deoparte pe un munte înalt, numai pe ei
şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor.
3 Hainele lui au devenit strălucitoare,
atât de albe cum niciun albitor de pe pământ nu le putea albi.
4 Atunci le-a apărut Ilie împreună cu Moise
şi vorbeau cu Isus.
5 Petru luând cuvântul, i-a spus lui Isus:
„Învăţătorule, e bine că suntem aici;
să facem trei colibe:
una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie!”
6 De fapt, nu ştia ce să spună;
căci îi cuprinsese frica.
7 Apoi a venit un nor care i-a învăluit în umbră
şi din nor a fost un glas:
„Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!”
8 Dintr-o dată, privind în jurul lor,
n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur cu ei.
9 În timp ce coborau de pe munte,
Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui cele ce au văzut,
decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morţi.
10 Ei au păstrat lucrul acesta pentru ei,
întrebându-se ce înseamnă „a învia din morţi”.
11 Şi îl întrebau, spunând:
„De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?”
12 El le-a zis:
„Într-adevăr, întâi va veni Ilie şi va restabili toate.
Dar cum de este scris despre Fiul Omului
că va suferi multe şi va fi dispreţuit?
13 Însă eu vă spun că Ilie a şi venit
şi au făcut cu el ceea ce au vrut,
aşa cum este scris despre el”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Evr 11,1-7; Ps 144; Mc 9,1-12

 

Ne umple cu adevărat de bucurie nespusă B cum citim în versetul dinainte de evanghelie B splendida viziune a lui Isus, lumina lumii care luminează toate şi despre care Tatăl spune: „Acesta este Fiul meu preaiubit; pe el să-l ascultaţi!” Suntem invitaţi să fundamentăm întreaga noastră viaţă pe credinţa în Isus. Numai prin ea putem să fim în relaţie cu Tatăl ceresc.

Punctul cel mai important al întregii noastre vieţi este, deci, să ne sprijinim pe Domnul Isus, şi nu pe noi înşine, pe nimicul care ne aparţine, ci să ne lepădăm de noi înşine şi să ne bazăm pe el pentru a fi în comuniune cu Dumnezeu, în iubire adevărată. Orice altă atitudine este amăgire. Dacă încercăm să iubim singuri, adică fără să ne sprijinim pe credinţa în Isus, iubirea noastră este vană, nu este autentică; dacă tindem spre perfecţiunea creştină, fără să ne sprijinim pe Domnul Isus, perfecţiunea noastră este inexistentă. „Dacă vrei să fii desăvârşit B spune Isus B mergi, vinde tot ce aiY„. Trebuie să renunţăm la orice idee privind perfecţiunea noastră, deoarece perfecţiunea nu este proprietatea noastră, o avem numai în măsura în care suntem în comuniune cu Isus şi ne-am construit viaţa pe el, în credinţă. El singur este comoara noastră, dreptatea noastră, spune sfântul Paul, sfinţenia noastră. El este sfânt, nu noi, şi numai în unire cu el putem să fim sfinţi şi plăcuţi lui Dumnezeu. Credinţa este secretul oricărei împliniri.

De aceea, Scrisoarea către Evrei vede credinţa în fiecare pagină a Vechiul Testament. Chiar şi atunci când Biblia nu vorbeşte explicit despre credinţă, autorul sacru vede credinţa ca fundament al tuturor lucrurilor: fundament în sacrificiul lui Abel, în minunata răpire a lui Enoch B care este figura învierii lui Isus B, în salvarea lui Noe care, datorită credinţei în cuvântul lui Dumnezeu, „a construit o arcă pentru salvarea întregii sale familii”.

Totul este fondat pe credinţă şi fără ea nimic nu are consistenţă.

Să-i cerem sfintei Fecioare, învăţătoarea credinţei, mama credinţei, să facă să crească în noi o credinţă profundă în Domnul Isus şi ca, într-adevăr, comuniunea noastră cu el să fie la baza oricărui gând, a oricărei acţiuni.

Angajarea noastră adevărată constă tocmai în aceasta: să ne lepădăm de noi înşine şi să ne clădim viaţa pe Domnul Isus. Şi astfel, în el să ne regăsim în toate.