en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep; Adrian din Cezareea, m.

 Liturghierul Roman

DUMINICA  I DIN POSTUL MARE

Ant. la intrare 
Pe cel care mă va chema, eu îl voi asculta;
îl voi elibera şi-l voi preamări, îi voi dărui viaţă lungă.             Cf. Ps 90,15-16

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic, dă-ne, te rugăm, harul,
ca, prin celebrarea acestui sfânt post,
să înaintăm în înţelegerea misterului lui Cristos
şi să dobândim roadele sale printr-o adevărată viaţă de credinţă.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Primeşte, Doamne, darurile pe care ţi le aducem,
 pentru a celebra începutul misterului preasfânt, 
şi dă-ne, te rugăm, harul,ca, împreună cu ele, 
să fim şi noi plăcuţi în faţa ta.
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Nu numai cu pâine trăieşte omul,
ci cu tot cuvântul ce iese din gura lui Dumnezeu.           Cf. Mt 4,4 

sau:
Cu aripile sale te va acoperi Domnul 
şi sub penele sale vei găsi adăpost.    Cf. Ps 90,4 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Întăriţi fiind cu pâinea cerească,
ce hrăneşte credinţa, măreşte speranţa şi înflăcărează iubirea,
te rugăm, Doamne, învaţă-ne să simţim pururi
o adevărată foame după Cristos, pâinea cea vie şi adevărată,
şi să trăim cu tot cuvântul ce iese din gura ta.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Adam prin neascultarea lui a introdus în lume puterea răului: păcatul ne a generat astfel o judecată de osândă făcându-ne solidari cu cel păcătos. Cristos printr-un act de dreptate şi de ascultare a introdus în lume harul şi viaţa îndreptăţindu-i pe cei care cred. “Diavolul se bucură că a găsit în Isus dovada unei fiinţe pasibile, muritoare, şi vrând să cerceteze puterea de care se temea îi spune: “Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să se prefacă în pâine”. Desigur, Atotputernicul ar fi putut s-o facă..., dar era mai conform planului mântuirii noastre, ca Domnul să învingă şmecheria celui mai mândru dintre duşmani, nu cu puterea divinităţii sale, ci cu misterul umilinţei sale... El a luptat pentru ca şi noi, urmându-l, să luptăm; el a învins, pentru ca şi noi, la rândul nostru, să învingem” (Sfântul Leon cel Mare).

LECTURA I
Crearea protopărinţilor şi păcatul.
Citire din cartea Genezei 2,7-9; 3,1-7

2,7
Domnul Dumnezeu
l-a plăsmuit pe om din ţărâna pământului,
i-a suflat în nări suflare de viaţă
şi omul a devenit fiinţă vie.
8 Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit,
şi l-a aşezat acolo pe omul pe care îl plăsmuise.
9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ
tot felul de pomi
plăcuţi la vedere şi buni de mâncat,
pomul vieţii în mijlocul grădinii
şi pomul cunoaşterii binelui şi răului.
3,1 Şarpele era cel mai viclean
dintre toate animalele câmpului,
pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.
Şi a zis către femeie:
„A spus cu adevărat Dumnezeu
să nu mâncaţi din niciun pom al grădinii?”
2 Femeia i-a răspuns şarpelui:
„Putem să mâncăm din roadele pomilor din grădină;
3 numai din rodul pomului din mijlocul grădinii
a zis Dumnezeu: «Să nu mâncaţi din el,
nici să nu vă atingeţi de el,
ca să nu muriţi!»”
4 Şi şarpele a zis către femeie:
„Nicidecum nu veţi muri!
5 Dar Dumnezeu ştie
că în ziua în care veţi mânca din el
vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu,
cunoscând binele şi răul”.
6 Şi femeia a văzut
că pomul era bun de mâncat şi plăcut ochilor
şi că pomul era de dorit, ca unul care dă înţelepciune
şi a luat din rodul lui, şi a mâncat
şi i-a dat şi bărbatului care era cu ea şi a mâncat şi el.
7 Şi li s-au deschis ochii amândurora
şi au cunoscut că erau goi;
au cusut laolaltă frunze de smochin
şi şi-au făcut acoperăminte.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 50(51),3-4.5-6a.12-13.14 şi 17 (R.: cf. 3a)

R
.: Ai milă de noi, Doamne,
căci am păcătuit!

3 Ai milă de mine, Dumnezeule, după marea ta bunătate,
şi, după mulţimea îndurărilor tale, şterge fărădelegea mea!
4 Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea
şi curăţă-mă de păcatul meu! R.

5 Căci recunosc fărădelegea mea
şi păcatul meu stă pururi înaintea mea.
6a Împotriva ta, numai împotriva ta am păcătuit
şi ce-i rău înaintea ta am săvârşit. R.

12 Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule,
şi un duh statornic înnoieşte înlăuntrul meu!
13 Nu mă alunga de la faţa ta
şi duhul tău sfânt nu-l lua de la mine! R.

14 Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii tale
şi întăreşte-mă cu duh binevoitor!
17 Doamne, deschide-mi buzele
şi gura mea va vesti lauda ta! R.

LECTURA A II-A*
Unde s-a înmulţit păcatul,
s-a revărsat cu prisosinţă harul.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul
către Romani 5,12-19

12
Fraţilor,
după cum printr-un singur om
a intrat păcatul în lume,
şi, prin păcat, moartea
şi astfel moartea a trecut la toţi oamenii,
pentru că toţi au păcătuit...
13 De fapt, până la Lege, păcatul era în lume,
dar păcatul nu este imputat
cât timp nu este Legea.
14 Totuşi, moartea a domnit de la Adam şi până la Moise
chiar şi peste cei care nu păcătuiseră
după exemplul căderii lui Adam,
care este chipul celui care are să vină.
15 Însă darul nu este la fel cu greşeala:
căci dacă prin greşeala unuia singur
au murit cei mulţi,
cu atât mai mult harul lui Dumnezeu
şi darul harului unui singur om, Isus Cristos,
a fost revărsat cu prisosinţă asupra celor mulţi.
16 Şi darul nu este la fel cu ce a adus acel „unul”
care a păcătuit,
căci judecata de la acel unul a dus la condamnare,
pe când harul, de la multe greşeli, a dus la justificare.
17 Într-adevăr, dacă moartea prin greşeala unuia singur
a domnit din cauza unuia singur,
cu atât mai mult cei ce primesc cu prisosinţă
harul şi darul justificării
vor domni în viaţă prin unul singur, Isus Cristos.
18 Aşadar, după cum prin greşeala unuia singur
condamnarea a ajuns la toţi oamenii,
tot la fel, prin actul de dreptate al unuia singur,
a ajuns la toţi oamenii justificarea care dă viaţă.
19 Într-adevăr, după cum prin neascultarea unui singur om,
cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi,
tot la fel, prin ascultarea unuia singur,
cei mulţi vor fi făcuţi drepţi.
Cuvântul Domnului

 
* forma prescurtată:

LECTURA A II-A
Unde s-a înmulţit păcatul,
s-a revărsat cu prisosinţă harul.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul
către Romani 5,12.17-19

12
 Fraţilor,
după cum printr-un singur om
a intrat păcatul în lume,
şi, prin păcat, moartea
şi astfel moartea a trecut la toţi oamenii,
pentru că toţi au păcătuit...
17 Într-adevăr, dacă moartea prin greşeala unuia singur
a domnit din cauza unuia singur,
cu atât mai mult cei ce primesc cu prisosinţă
harul şi darul justificării
vor domni în viaţă prin unul singur, Isus Cristos.
18 Aşadar, după cum prin greşeala unuia singur
condamnarea a ajuns la toţi oamenii,
tot la fel, prin actul de dreptate al unuia singur,
a ajuns la toţi oamenii justificarea care dă viaţă.
19 Într-adevăr, după cum prin neascultarea unui singur om,
cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi,
tot la fel, prin ascultarea unuia singur,
cei mulţi vor fi făcuţi drepţi.
Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,4b
Nu numai cu pâine va trăi omul,
ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.

EVANGHELIA
Isus posteşte patruzeci de zile şi este ispitit.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 4,1-11

1
 În acel timp,
Isus a fost condus de Duhul în pustiu
ca să fie ispitit de diavol.
2 După ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi,
în cele din urmă i s-a făcut foame.
3 Apropiindu-se, Ispititorul i-a zis:
„Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu,
spune ca pietrele acestea să devină pâini!”
4 Dar el, răspunzând, i-a zis:
„Este scris: «Nu numai cu pâine va trăi omul,
ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu»”.
5 Atunci diavolul l-a dus în cetatea sfântă,
l-a aşezat pe coama templului
6 şi i-a spus: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu,
aruncă-te jos, căci este scris:
«Le va porunci îngerilor săi cu privire la tine
şi te vor purta pe mâini
ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră!»”
7 Isus i-a zis: „Din nou este scris:
«Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău»”.
8 Diavolul l-a dus apoi pe un munte foarte înalt,
i-a arătat toate împărăţiile lumii şi gloria lor
9 şi i-a spus: „Îţi voi da toate acestea
dacă vei cădea înaintea mea şi mă vei adora”.
10 Atunci Isus i-a spus: „Pleacă, Satană!
Căci este scris:
«Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora
şi numai lui îi vei aduce cult»”.
11 Atunci, diavolul l-a lăsat.
Şi iată că veneau îngeri şi îi slujeau!
Cuvântul Domnului