en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Ss. Inocenţiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.

 Liturghierul Roman

DUMINICA  A II-A DIN POSTUL MARE

Ant. la intrare 
Ţie îţi spune inima mea: Am căutat faţa ta! 
Faţa ta, Doamne, o caut. Nu-ti întoarce fata de la mine!      Cf. Ps 26,8-9

sau:
Aminteşte-ţi, Doamne, de îndurările tale
şi de faptele milostivirii tale, căci ele sunt veşnice.
Să nu biruie vreodată duşmanii asupra noastră;
eliberează-ne, Dumnezeule al lui Israel,
din toate strâmtorările noastre!                                           Cf. Ps 24,6.2.22

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, care ne-ai poruncit să ascultăm de Fiul tău iubit,
întăreşte inimile noastre cu hrana cuvântului tău,
ca, purificându-ne privirea lăuntrică,
să ne putem bucura de vederea gloriei tale.
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne,
ca această jertfă să ne spele de păcate
şi să sfinţească trupurile şi sufletele credincioşilor tăi,
pregătindu-le pentru celebrarea sărbătorilor pascale.
Prin Cristos, Domnul nostru.
 
Ant. la Împărtăşanie 
„Acesta este Fiul meu cel iubit,
în care este mulţumirea mea; de el să ascultaţi".         Mt 17,5


DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
După ce am luat parte, Doamne, la tainele măririi tale,
 voim să-ti aducem mulţumire, pentru că, 
încă de pe pământ, ne faci părtaşi de bunurile cereşti.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Colectă pentru Caritas.
Istoria adevărată a început când Dumnezeu l-a chemat pe Abraham şi el, ascultându-i cuvântul, a plecat. Este un cuvânt creator care cere ascultarea credinţei, care este o promisiune care deschide orizonturile speranţei: “În tine vor fi binecuvântate toate popoarele pământului”. Abraham ascultă şi pleacă. Începe aventura credinţei, o credinţă care este risc deoarece cere o rupere radicală. Creştinii sunt chemaţi printr-o vocaţie sfântă să-l urmeze pe Cristos în drumul ascultării de Dumnezeu. Cristos îi face asemenea lui pe cei botezaţi şi-i uneşte cu destinul său de suferinţă şi de slavă pe cei care ascultă cu credinţă cuvântul său. Lepădarea de certitudinile şi siguranţele proprii nu-i niciodată totul. Din ţara lăsată rămân mereu amintirile şi regretele. Apostolii chemaţi să-l urmeze pe Cristos rămân nedumeriţi: cine este acela pe care l-au ascultat şi pentru care au lăsat toate? Isus cere apostolilor să contemple sfârşitul pe care-l aşteaptă. Astfel ei pot înţelege că slujitorul ce suferă şi e refuzat este Fiul Omului descris de Daniel. Cu anticiparea gloriei sale, credinţa lor este întărită
.

LECTURA I
Chemarea lui Abraham,
părintele poporului lui Dumnezeu.
Citire din cartea Genezei 12,1-4a

1
 În zilele acelea,
Domnul i-a spus lui Abram:
„Ieşi din ţara ta şi din neamul tău
şi din casa tatălui tău
spre ţara pe care ţi-o voi arăta!
2 Voi face din tine un neam mare,
te voi binecuvânta şi voi face mare numele tău;
şi vei fi o binecuvântare.
3 Îi voi binecuvânta pe cei care te vor binecuvânta,
iar pe cei care te vor blestema îi voi blestema.
Şi prin tine vor fi binecuvântate
toate familiile pământului”.
4a Abram a plecat, după cum i-a spus Domnul.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 32(33),4-5.18-19.20 şi 22 (R.: 22)

R
.: Fie, Doamne, mila ta asupra noastră,
precum şi noi am sperat în tine!

4 Drept este cuvântul Domnului
şi toate lucrările sale sunt vrednice de crezare.
5 El iubeşte dreptatea şi judecata;
pământul este plin de bunătatea Domnului. R.

18 Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi
spre cei care se tem de el,
spre cei care nădăjduiesc în mila lui,
19 ca să scape de la moarte sufletul lor
şi să-i hrănească în timp de foamete! R.

20 Sufletul nostru îl aşteaptă pe Domnul;
pentru că el este scutul şi apărătorul nostru.
22 Fie, Doamne, mila ta asupra noastră,
precum şi noi am sperat în tine! R.

LECTURA A II-A
Dumnezeu ne-a mântuit
şi ne-a chemat cu o chemare sfântă.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul
către Timotei 1,8b-10

8b
 Preaiubitule,
suferă împreună cu mine pentru evanghelie
după puterea lui Dumnezeu,
9 cel care ne-a mântuit
şi ne-a chemat cu o chemare sfântă,
nu pentru faptele noastre, ci pentru planul său
şi pentru harul pe care ni l-a dat în Cristos Isus
mai înainte de începutul veacurilor,
10 dar care acum a fost descoperit
prin arătarea Mântuitorului nostru Isus Cristos,
care a nimicit moartea
şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea
prin evanghelie.
Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 17,5cd
Glasul Tatălui din nor spunea:
„Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!”

EVANGHELIA
Faţa lui strălucea ca soarele.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 17,1-9

1
 În acel timp,
Isus i-a luat pe Petru,
pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui,
i-a dus deoparte pe un munte înalt
2 şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor:
faţa lui a strălucit ca soarele
şi hainele lui au devenit albe ca lumina.
3 Şi iată că le-au apărut Moise şi Ilie,
care vorbeau cu Isus!
4 Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus:
„Doamne, e bine că suntem aici!
Dacă vrei, voi face aici trei colibe:
una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie”.
5 Pe când mai vorbea încă,
iată că i-a învăluit un nor luminos
şi iată că un glas din nor spunea:
„Acesta este Fiul meu cel iubit,
în care este mulţumirea mea; ascultaţi de el!”
6 Auzind, discipolii au căzut cu faţa la pământ
şi s-au înspăimântat foarte mult.
7 Dar, venind Isus, şi atingându-i, le-a zis:
„Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!”
8 Ridicându-şi ochii, n-au mai văzut pe nimeni
decât pe Isus singur.
9 Pe când coborau de pe munte,
Isus le-a poruncit:
„Să nu spuneţi nimănui ceea ce aţi văzut
până când Fiul Omului nu va fi înviat din morţi!”
Cuvântul Domnului