en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Sf. Sabin, m.

 Liturghierul Roman

Luni din Săptămâna  a II-a din Postul Mare

Ant. la intrare 
Mântuieşte-mă, Doamne,
şi îndură-te de mine.
Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă;
în adunări îl voi binecuvânta pe Domnul.          
Cf. Ps 25,1112

RUGĂCIUNEA ZILEI
Doamne Dumnezeule,
tu ne porunceşti să ne înfrânăm trupul,
spre vindecarea sufletului. Dă-ne, te rugăm, 
putere să ne ferim de orice păcat, 
iar inima noastră să poată împlini poruncile iubirii tale. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR 
Primeşte, Doamne, cu bunătate, 
rugăciunile noastre si eliberează-i de înşelăciunile lumii 
pe aceia pe care i-ai învrednicit să slujească tainelor cereşti. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie 
„Fiţi milostivi,
precum şi Tatăl vostru este milostiv", spune Domnul.        Lc 6,36

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Aceasta împărtăşanie, Doamne, 
să ne cureţe de păcat şi să ne facă parte de bucuriile cereşti. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Lectionar

 Milostivirea lui Dumnezeu este ceva mai mult decât iertarea sau decât uitarea păcatelor. Ea implică milă şi bunătate faţă de cel ce a greşit şi dorinţă de a-l reconduce la propria intimitate. Inima lui Dumnezeu nu iartă ca un judecător, care măsoară motivele pro şi contra, ci iartă ca un tată care îşi angajează existenţa pentru viitorul copiilor săi.

LECTURA I
Am păcătuit, am săvârşit fărădelegi.
Citire din cartea profetului Daniel 9,4b-10

4b
 Te rog, Doamne Dumnezeule mare şi înfricoşător,
tu care păstrezi alianţa şi bunătatea
faţă de cei care te iubesc şi păzesc poruncile tale!
5 Noi am păcătuit, am săvârşit nelegiuire, ne-am răzvrătit,
ne-am revoltat şi ne-am îndepărtat de la poruncile tale
şi de la judecăţile tale.
6 Nu i-am ascultat pe slujitorii tăi, profeţii,
care au vorbit în numele tău către regii noştri,
către căpeteniile noastre,
către părinţii noştri şi către tot poporul ţării.
7 A ta, Doamne, este dreptatea,
iar a noastră este ruşinea feţelor,
cum este astăzi pentru oamenii din Iuda
şi pentru locuitorii Ierusalimului, pentru întregul Israel,
cei de aproape şi cei de departe,
în toate ţările unde i-ai alungat din cauza infidelităţii lor
pe care au săvârşit-o împotriva ta.
8 Doamne, a noastră este ruşinea feţelor, a regilor noştri,
a căpeteniilor noastre şi a părinţilor noştri,
pentru că am păcătuit împotriva ta.
9 Dar la Domnul Dumnezeul nostru este îndurare şi iertare,
căci împotriva lui ne-am revoltat.
10 Nu am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru,
ca să umblăm în legile sale
pe care le-a pus înaintea noastră prin slujitorii săi, profeţii.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 78(79),8.9.11 şi 13 (R.: cf. Ps 102(103),10a)

R
.: Nu ne răsplăti, Doamne,
după păcatele noastre!

8 Nu mai lua în seamă împotriva noastră
nelegiuirile celor de odinioară,
ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta!
Căci suntem cu totul lipsiţi de putere. R.

9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
pentru gloria numelui tău!
De dragul numelui tău,
mântuieşte-ne şi iartă-ne păcatele! R.

11 Să ajungă până la tine gemetele celor prinşi în război,
scapă-i cu braţul tău puternic
pe cei condamnaţi la moarte! R.

13 Iar noi, poporul tău şi turma păşunii tale,
te vom lăuda în veci
şi vom vesti lauda ta din generaţie în generaţie. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. In 6,63c.68c
Cuvintele tale, Doamne, sunt duh şi viaţă;
tu ai cuvintele vieţii veşnice.

EVANGHELIA
Iertaţi şi veţi fi iertaţi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 6,36-38

36 
În acel timp,
Isus le-a spus discipolilor săi:
„Fiţi milostivi
precum Tatăl vostru este milostiv!
37 Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi;
nu condamnaţi şi nu veţi fi condamnaţi,
iertaţi şi veţi fi iertaţi;
38 daţi şi vi se va da;
o măsură bună, îndesată, scuturată şi cu vârf
vi se va da în poală,
căci cu măsura cu care măsuraţi,
vi se va măsura şi vouă!”
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Dan 9,4-10; Ps 78; Lc 6,36-38

Liturgia de astăzi ne vorbeşte despre căinţă. Textul din Cartea lui Daniel prezintă schimbarea Israelului după o mare catastrofă: când poporul este învins de duşmani, templul şi cetatea distruse, atunci îşi dă seama de vinovăţie şi se roagă Domnului, mărturisindu-şi propriile păcate. Ceea ce citim astăzi este un text ce exprimă umilinţă, ruşine şi, în acelaşi timp, încredere în Domnul: „Ruşinea obrazului este a noastrăY a ta, Doamne, este dreptatea, îndurarea şi iertareaY noi ne-am răzvrătit împotriva ta, nu am ascultat de glasul tău şi am păcătuit”.

Numai dacă avem o mare umilinţă vom putea primi toate harurile Domnului şi vom înţelege imensitatea iubirii sale pentru noi. Sfântul Paul spune: „Dumnezeu şi-a arătat dragostea sa pentru noi pentru că, în timp ce eram păcătoşi, l-a dat pe Fiul său pentru noi” (cf. Rom 5). Şi în viaţa sfinţilor vedem cum iertarea obţinută însuteşte iubirea.

Să ne gândim la sfântul Augustin: un sfânt plin de iubire faţă de Domnul, pentru că avea conştiinţa că i-au fost iertate multe păcate. El îi aducea mulţumire lui Dumnezeu pentru iertarea primită şi pentru că a fost prezervat de alte păcate.

Şi noi trebuie să-i mulţumim cu umilinţă; chiar şi când nu am săvârşit păcate grave, să-i mulţumim pentru greşelile care, mulţumită lui Dumnezeu, nu le-am comis, care, într-un oarecare sens, ne-au fost iertate cu anticipaţie. Toţi ştim, şi confesorii cu atât mai mult, că harul de a fi iertaţi este izvor de generozitate şi de iubire, de umilinţă şi de alte haruri, pentru atâtea persoane.

A ne simţi separaţi de Dumnezeu şi a ne fi reconciliat în mila sa cu el este un mare har, care ne transformă şi ne introduce într-o viaţă nouă, o viaţă de umilinţă, de înţelegere, de generozitate faţă de alţii. Şi, de altfel, condiţia pentru a rămâne în mila lui Dumnezeu este de a ne deschide spre mila faţă de alţii: „Fiţi milostivi, aşa cum Tatăl vostru este milostivY iertaţi şi vi se va ierta; daţi şi vi se va da”.

Adevărata generozitate vine din umilinţă. Persoana care a fost iertată de Domnul, când dă ceva altuia, o face fără orgoliu, simţindu-se doar un instrument al milei lui Dumnezeu.

În această evanghelie există un cuvânt foarte mângâietor, deoarece demonstrează că Domnul are încredere în noi. El zice: „Daţi şi vi se va da; o măsură plină, scuturată, îndesată şi cu vârf va fi turnată în desaga voastră”. Şi de ce? „Căci măsura de care vă folosiţi voi pentru alţii va fi folosită şi pentru voi”. Aceasta vrea să spună că Domnul are încredere că noi, cu harul său, vom fi capabili să dăm altora o măsură plină, scuturată, îndesată.

Vom avea bucuria de a fi pe deplin generoşi în această viaţă şi apoi să fim deplin recompensaţi de Tatăl ceresc.

„O măsură plină vă va fi dată deoarece cu măsura cu care aţi măsurat vi se va măsura şi vouă”: să primim cu inimă umilă şi încrezătoare această minunată promisiune a lui Isus.