en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Sf. Turibiu de Mongrovejo, ep. *

 Liturghierul Roman

  Joi din Săptămâna a III-a din Postul Mare

Ant. la intrare 
Mântuirea poporului sunt eu.
In orice strâmtorare, vor striga spre mine, 
îi voi asculta şi le voi fi Domn în veci de veci.


RUGĂCIUNEA ZILEI
Doamne, noi ne rugăm cu umilinţă maiestăţii tale
ca, pe măsură ce se apropie sărbătoarea dătătoare de mântuire, 
să înaintăm cu tot mai multă evlavie 
spre celebrarea misterului pascal.
 Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Ca să-ţi fie plăcute, Doamne, darurile poporului tău,
curăţă-l, te rugăm, de orice prihană a răutăţii;
nu îngădui ca el să se alipească de bucuriile înşelătoare,
căci i-ai făgăduit ca răsplată adevărul tău.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie 
Tu ai dat învăţăturile tale, ca să fie păzite cu fidelitate; 
o, de ar fi căile mele statornice în a păzi orânduirile tale!            Ps 118,4-5

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Dăruieşte-ne cu bunătate, Doamne, ajutorul tău, 
nouă, celor întăriţi cu sfintele sacramente, 
ca să putem primi rodul mântuirii
şi din tainele sfinte, şi prin întreaga noastră viaţă.
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Lectionar

 “Cine nu adună cu mine risipeşte”. Una dintre cele mai puternice acţiuni ale duhului rău este împrăştierea. Nu degeaba “diavol” înseamnă “dezbinător”. Isus ne pune în gardă. Este necesar să alegem terenul: cel al unificării sau cel al diviziunii, cel al unităţii sau cel al împrăştierii. Este necesar ca noi să ştim pentru cine sau pentru ce anume optăm.

LECTURA I
Acesta este poporul
care n-a ascultat de glasul Domnului Dumnezeului său.
Citire din cartea profetului Ieremia 7,23-28

23
 Aşa vorbeşte Domnul:
„Le-am poruncit părinţilor voştri acest lucru:
ascultaţi glasul meu
şi eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul
meu; umblaţi pe căile pe care vi le-am poruncit
şi va fi bine pentru voi!
24 Dar ei nu au ascultat şi nici nu şi-au plecat urechea,
ci au umblat după planurile încăpăţânate ale inimii lor rele:
au dat înapoi, nu înainte.
25 Din ziua în care i-am făcut să iasă pe părinţii voştri
din ţara Egiptului şi până în ziua de azi
i-am trimis la voi pe toţi slujitorii mei, profeţii;
zi de zi îi trezeam şi îi trimiteam.
26 Dar ei nu m-au ascultat şi nu şi-au plecat urechile;
şi-au înţepenit grumazul şi au făcut mai rău decât părinţii lor.
27 Dar tu spune-le toate aceste cuvinte,
însă ei nu te vor asculta;
cheamă-i, dar ei nu vor răspunde.
28 Spune-le: «Acesta este neamul
care nu ascultă glasul Domnului Dumnezeului său
şi care nu primeşte mustrarea!
Fidelitatea a pierit, a dispărut din gura lor»”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 94(95),1-2.6-7abc.7d-9 (R.: cf. 8)

R
.: O, de aţi asculta astăzi glasul Domnului:
nu vă împietriţi inimile voastre!

1 Veniţi să cântăm cu veselie Domnului,
să strigăm cu bucurie către stânca mântuirii noastre,
2 să mergem înaintea lui cu cântece de laudă
şi în cântări de psalmi să-l preamărim! R.

6 Veniţi să-l adorăm şi să ne plecăm în faţa lui
şi să îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,
7abc căci el este Dumnezeul nostru,
iar noi suntem poporul pe care el îl păstoreşte,
turma pe care mâna lui o călăuzeşte! R.

7d O, de aţi asculta astăzi glasul lui:
8 „Nu vă împietriţi inimile ca la Meriba,
ca în ziua de la Massa, în pustiu;
9 acolo m-au ispitit părinţii voştri,
m-au pus la încercare, deşi au văzut lucrările mele!”. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. Il 2,12-13
„Întoarceţi-vă la mine din toată inima”, spune Domnul,
„căci eu sunt milostiv şi îndurător!”

EVANGHELIA
Cine nu este cu mine este împotriva mea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 11,14-23

14
 În acel timp,
Isus a scos un diavol şi acesta era mut;
îndată ce a ieşit diavolul,
mutul a început să vorbească, iar mulţimile se mirau.
15 Însă unii dintre ei spuneau:
„Cu Beelzebul, căpetenia diavolilor, îi scoate pe diavoli”.
16 Alţii, ispitindu-l, cereau de la el un semn din ceruri.
17 Dar el, cunoscând gândurile lor, le-a spus:
„Orice împărăţie dezbinată în ea însăşi
se ruinează şi se prăbuşeşte casă peste casă.
18 Deci, dacă Satana este dezbinat în el însuşi,
cum va dura împărăţia lui?
Voi ziceţi că eu îi scot pe diavoli cu Beelzebul.
19 Dar dacă eu îi scot pe diavoli cu Beelzebul,
fiii voştri cu cine îi scot?
Pentru aceasta ei vor fi judecătorii voştri.
20 Însă dacă eu îi scot pe diavoli cu degetul lui Dumnezeu,
atunci împărăţia lui Dumnezeu a ajuns la voi.
21 Când un om puternic, bine înarmat, îşi păzeşte casa,
ceea ce are el este în siguranţă;
22 dar dacă vine unul mai puternic decât el şi îl învinge,
îi ia armele în care se încredea şi împarte prada.
23 Cine nu este cu mine este împotriva mea
şi cine nu adună cu mine risipeşte”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Ier 7,23-28; Ps 94; Lc 11,14-23

În evanghelia de astăzi există un aspect dezolant şi unul consolant. Dezolant este a vedea cum oamenii caută pretexte pentru a nu asculta glasul lui Dumnezeu; aici, de-a dreptul, de a nu asculta cuvântul lui Isus, deformând realitatea, acuzându-l că scoate diavolii cu puterea diavolului. Aspectul consolant este că Isus proclamă cu multă tărie că el este cel mai puternic.

Omul bine înarmat, care îşi pune pază la uşa casei, este figura diavolului, sigur de a-l fi învins pe om şi de a-l fi situat definitiv pe calea pierzării. Dar soseşte unul mai puternic decât el: acesta este însuşi Isus, care îl învinge pe diavol, îi ia armele pe care se bizuia şi împarte prăzile. De aceea, el, învingătorul, poate să spună: „Cine nu este cu mine este împotriva mea; şi cine nu adună cu mine, risipeşte”.

Să ascultăm glasul Domnului şi să ne punem în el toată încrederea. În caz contrar, toate faptele noastre sunt deşarte, şi chiar atunci când avem impresia că avem vreun câştig, acesta nu este decât unul de moment. În realitate, dacă nu ascultăm glasul Domnului, mergem ca orbii şi la un anumit punct suntem constrânşi să ne întoarcem şi să refacem cu multă oboseală traseul. Dacă îl ascultăm, adunăm cu el, şi ceea ce am adunat rămâne pentru totdeauna. El este, într-adevăr, întotdeauna, cel mai puternic şi, dacă suntem cu el, totul va fi bine.

Conştiinţa că el este cel mai puternic ne aduce o mare consolare: mai puternic decât diavolul, mai puternic decât lumea, mai puternic decât orice ispită, decât orice încercare, mai puternic decât orice dificultate. El este în noi, vine în noi în sfânta Împărtăşanie, şi el este cel mai puternic. Impresiile noastre au puţină importanţă: el contează, el, cel care este cel mai puternic şi prin el, la sfârşit, şi noi vom fi victorioşi. Noi ne obosim să adunăm, şi cu el am avea o recoltă îmbelşugată, pentru că el este cel mai puternic.

E bine să ne repetăm aceasta, că el este cel mai puternic, pentru că adeseori suntem tentaţi să gândim că în slăbiciunea noastră nu vom reuşi niciodată să fim victorioşi. În schimb, noi suntem siguri că vom învinge, pentru că îl avem în noi pe cel mai puternic, pe Isus Cristos, Domnul.