en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Sf. Eustasie, ep.

 Liturghierul Roman

Miercuri din Săptămâna a IV-a din Postul Mare

Ant. la intrare
Către tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, în timpul bunăvoinţei tale;
în marea ta bunătate, răspunde-mi, Dumnezeule,
pentru fidelitatea mântuirii tale!           Ps 
68,14

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, care celor drepţi le dai răsplată,
iar păcătoşilor, iertare prin pocăinţă,
ascultă-ne cu milă rugăciunea, 
pentru ca mărturisirea vinovăţiei noastre 
să ne dobândească iertarea păcatelor. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, ca puterea acestei jertfe
să îndepărteze, cu bunătate, 
din fiinţa noastră, tot ce este vechi,
să sporească în ea înnoirea vieţii 
şi harurile spre mântuire. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie
Dumnezeu nu l-a trimis pe Fiul său în lume
ca să judece lumea,
ci ca lumea să fie mântuită prin el.         In 
3,17

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Primind darurile tale cereşti, te rugăm, Doamne,
nu îngădui să se întoarcă spre osândă
ceea ce tu ai orânduit să le fie 
credincioşilor tăi spre tămăduire. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Isus se defineşte Fiul lui Dumnezeu, egal cu Tatăl, având aceeaşi putere de a da viaţă: “Cine ascultă cuvântul meu are viaţa veşnică”. Să-l ştergem din mintea noastră pe Dumnezeul maiestuos şi ascuns în ceruri! În Isus el a devenit aproape şi frate. Să distrugem celelalte imagini care nu sunt decât idoli construiţi de mâna omului.

LECTURA I
Te voi face o alianţă pentru popor,
ca să ridici ţara.
Citire din cartea profetului Isaia 49,8-15

8
 Aşa vorbeşte Domnul:
„În timpul bunăvoinţei ţi-am răspuns
şi în ziua mântuirii te-am ajutat.
Te voi păzi şi te voi face o alianţă pentru popor,
ca să ridici ţara şi să faci să ia în stăpânire
moştenirile devastate.
9 Vei spune celor captivi: «Ieşiţi!»
şi celor care sunt în întuneric: «Veniţi afară!»
Vor paşte pe lângă drumuri
şi păşunea lor va fi pe toate colinele golaşe.
10 Nu vor flămânzi şi nu vor înseta;
nu-i va lovi dogoarea şi nici soarele,
pentru că cel care se îndură de ei îi călăuzeşte
şi-i conduce la izvoare de apă.
11 Voi schimba toţi munţii mei în drumuri
şi căile mele vor fi înălţate.
12 Iată-i, vin de departe!
Iată-i, unii vin de la nord şi de la vest,
iar alţii din ţara Sinim!”
13 Strigaţi de bucurie, cerurilor, bucură-te, pământule,
şi tresăltaţi de bucurie, munţilor,
pentru că Domnul îl mângâie pe poporul său
şi se îndură de sărmanii lui!
14 Sion a zis: „Domnul m-a părăsit; Domnul m-a uitat”.
15 Uită oare o femeie de cel pe care-l alăptează,
fără ca să aibă milă de fiul sânului ei?
Chiar dacă ea ar uita,
eu nu te voi uita”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 144(145),8-9.13cd-14.17-18 (R.: 8a)

R
.: Îndurător este Domnul
şi plin de dragoste.

8 Domnul este îndurător şi plin de dragoste,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare;
9 Domnul este bun faţă de toţi,
el îşi arată dragostea faţă de orice făptură. R.

13cd Domnul este fidel în toate cuvintele sale
şi sfânt în toate lucrările sale.
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei care dau să cadă
şi îi ridică pe toţi cei căzuţi. R.

17 Drept este Domnul pe toate căile sale
şi credincios în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de toţi cei care-l cheamă,
de toţi cei care-l cheamă în adevăr. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 11,25a.26a
„Eu sunt învierea şi viaţa”, spune Domnul.
„Oricine trăieşte şi crede în mine nu va muri în veci”.

EVANGHELIA
După cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă,
la fel, şi Fiul dă viaţă cui vrea.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 5,17-30

17
 În acel timp,
Isus le-a răspuns iudeilor:
„Tatăl meu lucrează până acum;
lucrez şi eu!”
18 Pentru aceasta, iudeii căutau şi mai mult ca să-l ucidă,
căci nu numai că distrugea sâmbăta,
ci spunea că Dumnezeu era Tatăl său,
făcându-se egal cu Dumnezeu.
19 Aşadar, Isus a răspuns şi le-a zis:
„Adevăr, adevăr vă spun:
Fiul nu poate face nimic de la sine
dacă nu-l vede pe Tatăl făcând,
căci tot ce face el, face şi Fiul la fel.
20 Pentru că Tatăl îl iubeşte pe Fiul
şi îi arată toate câte le face
şi-i va arăta lucruri şi mai mari decât acestea,
ca să vă miraţi.
21 După cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă,
la fel şi Fiul dă viaţă
celor cărora vrea să le dea.
22 De fapt, Tatăl nu judecă pe nimeni,
ci toată judecata i-a dat-o Fiului,
23 pentru ca toţi să-l cinstească pe Fiul
aşa cum îl cinstesc pe Tatăl.
Cine nu-l cinsteşte pe Fiul,
nu-l cinsteşte pe Tatăl care l-a trimis.
24 Adevăr, adevăr vă spun că cine ascultă cuvântul meu
şi crede în cel care m-a trimis
are viaţa veşnică şi nu ajunge la judecată,
ci a trecut de la moarte la viaţă.
25 Adevăr, adevăr vă spun
că vine ceasul – şi acum este –
când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu,
iar cei care îl vor auzi vor trăi,
26 căci, după cum Tatăl are viaţa în sine,
tot aşa i-a dat şi Fiului să aibă viaţa în sine
27 şi i-a dat puterea să facă judecata,
pentru că este Fiul Omului.
28 Nu vă miraţi de aceasta,
pentru că vine ceasul
în care toţi cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui!
29 Şi vor ieşi spre învierea vieţii cei care au făcut binele,
iar cei care au săvârşit nelegiuirea,
spre învierea judecăţii.
30 Eu nu pot să fac nimic de la mine.
Judec după cum aud
şi judecata mea este dreaptă,
pentru că nu caut voinţa mea,
ci voinţa celui care m-a trimis”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 49,8-15; Ps 144; In 5,17-30

În Cartea lui Isaia, Dumnezeu, vorbind Servitorului său, care este Cristos, îi spune: „Te-am făcut pe tine ca un legământ cu poporul meu”. Această frază ne permite să intrăm mai profund în misterul lui Cristos.

Evanghelia ne face cunoscută o primă dimensiune a acestui mister, a fiinţei însăşi a lui Cristos: unirea sa cu Tatăl. Numai fiind profund unit cu Tatăl, el poate să fie alianţă pentru popor, şi Isus este Fiul perfect unit cu Tatăl, Fiul care priveşte la ceea ce face Tatăl pentru a face împreună cu el, Fiul iubit al Tatălui: „Tatăl îl iubeşte pe Fiul şi-i arată tot ce face; şi-i va arăta lucruri mai mari decât acestea, astfel încât voi veţi rămâne uimiţi”. Isus, venit nu pentru a căuta voinţa sa, ci pe aceea a Tatălui care l-a trimis, este cu adevărat imaginea sa vie. Nu imaginea care se poate contempla în cărţi, ci o imagine vie, adică activă: „Tatăl meu lucrează mereu până acum; eu, de asemenea, lucrez”. Toată opera Tatălui e încredinţată Fiului, lucrarea de a da viaţă şi de judecată: „După cum Tatăl are viaţa în sine, tot aşa i-a dat şi Fiului harul să aibă viaţă în sine”.

Această profundă unire a Fiului cu Tatăl este orientată spre mântuirea noastră. Isus este acela care s-a făcut solidar şi cu noi şi care a venit pentru a ne revela iubirea Tatălui: aceasta este a doua dimensiune a alianţei, evidenţiată în opera de mântuire despre care vorbeşte evanghelia de astăzi. Cuvântul lui Isus ne comunică cuvântul Tatălui şi ne comunică viaţa sa: „Vine ceasul B ba a şi venit B când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cei care îl vor auzi vor avea viaţă”. Morţii despre care vorbeşte Isus sunt oamenii care trăiesc în păcat, care nu au în ei viaţa lui Dumnezeu, care nu au fericirea de a-i iubi pe Dumnezeu şi pe fraţi. Cuvântul lui Isus care revelează iubirea Tatălui îi cheamă la adevărata viaţă, le-o comunică.

Textul lui Isaia descrie această operă a lui Cristos cu imagini sugestive: „Căci cel care are milă de ei îi va călăuzi şi-i va adăpa la izvoare de apă”. Isus este prezentat ca un păstor care-şi conduce turma cu mare iubire spre izvoarele vieţii: „Nu le va mai fi foame, nici sete; nu-i va bate arşiţa, nici soarele”.

Şi alianţa are dimensiuni universale: „Voi preface toţi munţii mei în drumuriY Iată-i! Vin de departe; unii de la miazănoapte şi alţii de la apus, iar alţii din ţinuturile de la miazăzi”. Isus este păstorul care adună toate oile pentru a le conduce la Dumnezeu.

În acest fel, „Domnul mângâie poporul său şi are milă de sărmanii lui”.

Evanghelia de astăzi ne arată că, pentru a fi uniţi cu Tatăl, trebuie în mod necesar să fim de partea lui Isus: există un continuu paralelism între raportul lui Isus cu Dumnezeu şi raportul nostru cu Dumnezeu. Astfel, Isus este alianţa pentru popor. Nu putem pretinde că putem cunoaşte voinţa lui Dumnezeu singuri: Isus este cel care ne-o face cunoscută. Nu putem pretinde că observăm singuri cuvântul lui Dumnezeu: dar o facem prin Isus care a venit la noi: „După cum eu împlinesc cuvântul Tatălui şi rămân în iubirea lui, la fel, cine împlineşte cuvântul meu rămâne în iubirea mea”, spune Isus (cf. In 15,10). „După cum Tatăl m-a trimis, şi eu trăiesc prin Tatăl, la fel, acela care mă mănâncă pe mine va trăi prin mine” (cf. In 6,57).

Isus este, într-adevăr, acela în care noi îl aflăm pe Tatăl. Şi, de asemenea, e acela în care-i întâlnim pe fraţii şi surorile noastre; nu putem să-i iubim cu adevărat decât „în Isus”. Să rămânem, deci, „în Isus” în aceste ultime săptămâni care ne despart de Paşti, pentru a-i întâlni în el pe toţi fraţii şi surorile noastre. Să ne refugiem în timpul zilei, chiar şi pentru câteva momente, în inima lui Isus, pentru a găsi în el iubirea Tatălui şi iubirea pentru fraţi. El este alianţa, şi singurul mijloc prin care putem intra în noua alianţă este să trăim „în Isus”.