en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Ss. Iuliu I, pp. m.; Sava Gotul, m.

 Liturghierul Roman

Miercuri din Săptămâna Sfântă

Ant. la intrare 
În numele lui Isus să se plece tot genunchiul, 
al celor din ceruri, al celor de pe pământ şi al celor dedesubt, 
căci Domnul s-a făcut ascultător până la moarte, 
şi încă moartea pe cruce: de aceea, Isus Cristos este Domn, 
spre gloria lui Dumnezeu Tatăl.         Cf. Fil 2,10.8.11 
 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, care ai voit ca Fiul tău 
să îndure pentru noi moartea pe cruce, 
spre a ne elibera de puterea vrăjmaşului, te rugăm, 
dă-ne nouă, slujitorilor tăi, bucuria să dobândim harul învierii. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Primeşte, Doamne, jertfa pe care ţi-o oferim 
şi dă-ne, te rugăm, harul 
ca pătimirea Fiului tău, pe care o celebrăm în chip tainic, 
să aducă roade în viaţa noastră. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
   
Ant. la Împărtăşanie 
Fiul omului nu a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească 
şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru cei mulţi.         Mt 20,28 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
D
umnezeule atotputernic, te rugăm, 
întăreşte în inimile noastre credinţa 
că moartea pe care Fiul tău a îndurat-o pe pământ, 
şi pentru care dau mărturie aceste taine vrednice de închinare, 
ne-a dobândit viaţa veşnică. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Lectionar

 Îl trădăm pe Cristos ori de câte ori închidem ochii în faţa problemelor celorlalţi, considerând că nu este treaba noastră, ori de câte ori vindem în pierdere reputaţia noastră, pentru că “în viaţă nu trebuie să fii stupid”. Îl trădăm pe Cristos atunci când nu facem celui mai mic dintre ai săi ceea ce i-ar permite să se menţină sigur, liber, în picioare.

LECTURA I
Nu mi-am ascuns faţa
de la cei care mă insultau şi mă scuipau.
Citire din cartea profetului Isaia 50,4-9a

4
 Domnul Dumnezeu mi-a dat o limbă de discipol
ca să ştiu să vin în ajutor cu un cuvânt celui frânt;
el mă trezeşte dimineaţa,
de dimineaţă îmi deşteaptă urechea
ca să ascult asemenea discipolilor.
5 Domnul Dumnezeu mi-a deschis urechea
şi eu nu m-am împotrivit, nu m-am dat înapoi.
6 Spatele l-am dat celor care mă loveau,
obrajii, celor care îmi smulgeau barba.
Nu mi-am ascuns faţa
de la cei care mă insultau şi mă scuipau.
7 Domnul Dumnezeu mi-a venit în ajutor,
de aceea nu am fost umilit;
de aceea mi-am făcut faţa ca de cremene
şi ştiu că nu voi fi făcut de ruşine.
8 Cel care mă îndreptăţeşte este aproape:
cine se va ridica împotriva mea?
Să ne prezentăm împreună:
cine este judecătorul meu să se apropie de mine!
9a Iată, Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor:
cine este cel care mă declară vinovat?
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 68(69),8-10.21bcd-22.31 şi 33-34 (R.: 14c şi b)

R
.: Răspunde-mi, Dumnezeule
în timpul bunăvoinţei tale.

8 Pentru tine îndur batjocură şi umilirea îmi acoperă faţa.
9 Am ajuns un străin pentru fraţii mei,
un necunoscut pentru fiii mamei mele;
10 căci râvna casei tale mă mistuie,
insultele celor care te insultă au căzut asupra mea. R.

21bcd Aştept compătimire, dar în zadar,
aştept mângâietori şi nu găsesc niciunul.
22 Ei mi-au pus venin în mâncare
şi, când îmi era sete, mi-au dat să beau oţet. R.

31 Voi lăuda numele lui Dumnezeu prin cântări
şi îl voi preamări aducându-i mulţumire.
33 Să vadă cei umili şi să se bucure!
Căutaţi-l pe Dumnezeu
şi inimile voastre se vor bucura de viaţă!
34 Căci Domnul îi ascultă pe cei săraci

şi nu-i uită pe prizonierii săi care sunt în închisoare. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
Bucură-te, Regele nostru:
tu singur te-ai îndurat de noi în rătăcirile noastre!
sau:
Bucură-te, Regele nostru,
care, ascultând de Tatăl,
ai fost dus la răstignire ca un miel blând la înjunghiere!

EVANGHELIA
Fiul Omului merge după cum a fost scris despre el,
dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului este trădat!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 26,14-25

14
 În acel timp,
unul dintre cei doisprezece,
care se numeşte Iuda Iscarioteanul,
s-a dus la arhierei
15 şi le-a zis: „Ce-mi daţi
ca să-l dau pe mâna voastră?”
Ei i-au fixat treizeci de arginţi.
16 Şi de atunci căuta momentul potrivit ca să-l dea pe mâna lor.
17 În prima zi a Azimelor,
s-au apropiat de Isus discipolii, zicând:
„Unde vrei să-ţi pregătim ca să mănânci Paştele?”
18 El a spus: „Mergeţi în cetate la cutare şi spuneţi:
«Învăţătorul zice: timpul meu este aproape.
La tine voi face Paştele cu discipolii mei!»”
19 Discipolii au făcut cum le poruncise Isus
şi au pregătit Paştele.
20 La lăsatul serii,
stătea la masă împreună cu cei doisprezece
21 şi, în timp ce mâncau, a zis:
„Adevăr vă spun, unul dintre voi mă va trăda”.
22 Întristaţi peste măsură,
ei au început să-i spună unul după altul:
„Nu cumva sunt eu, Doamne?”
23 El, răspunzând, a zis:
„Cel care şi-a întins mâna cu mine în blid,
acesta mă va trăda.
24 Căci Fiul Omului merge după cum a fost scris despre el,
dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului este trădat!
Bine ar fi fost pentru omul acela
dacă nu s-ar fi născut!”
25 Atunci Iuda, cel care avea să-l trădeze, luând cuvântul,
l-a întrebat: „Nu cumva sunt eu, rabbi?”
El i-a răspuns:
„Tu ai zis”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 50,4-9; Ps 68; Mt 26,14-25

Există aspecte contrastante în aceste lecturi pe care Biserica ni le oferă spre meditare în iminenţa pătimirii. În prima vedem chinurile şi umilirile acestui misterios Servitor al lui Dumnezeu, care îl reprezintă în mod profetic pe Isus răbdător şi vedem, de asemenea, atitudinea de abandonare obedientă: „Eu nu m-am împotrivit, nici nu m-am dat înapoi”. În această extremă umilire, el ştie că este totuşi cu Dumnezeu, „Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor, de aceea nu m-au doborât ocările”, şi exprimă o încredere profundă, care este deja o anticipare a victoriei finale: „Este cineva care vrea să mă învinuiască?” Şi iarăşi: „Iată, Domnul Dumnezeu îmi ia apărarea”.

Vineri, când vom proclama evanghelia pătimirii, vom vedea maiestatea lui Dumnezeu apărând din toate dificultăţile, toate batjocurile şi chinurile pe care Isus le acceptă din ascultare faţă de Tatăl şi, prin aceasta, sigur de sine în înaintarea pe drumul victoriei definitive.

În evanghelie, contrastul devine impresionant. Pe de o parte, Iuda care îl trădează pe maestrul său, pe de altă parte, Isus care dă dispoziţii pentru cina pascală.

Isus schimbă cu totul situaţia. E dat la moarte de unul dintre discipolii săi şi tocmai în această dramatică circumstanţă el se încredinţează ca un ferment de viaţă: trădarea, la Cină, devine ocazia darului voluntar şi total. Isus face din moartea sa izvorul vieţii: inima sa învinge moartea şi o transformă în viaţă pentru lume.

Să ne deschidem inima faţă de iubirea generoasă a lui Cristos.