en-USro-RO

Inregistrare | Login
20 ianuarie 2018

Calendarul zilei

Sâmbătă, 20 ianuarie 2018

Sfintii zilei
Ss. Fabian, pp. m. *; Sebastian, m. *
Liturghierul Roman
Sâmbãtã din sãptãmâna a 2-a de peste an
Liturghie la alegere, prefaţã comunã
verde (roşu). II
Lectionar
2Sam 1,1-4.11-12.19.23-27: Cum au cãzut aceşti eroi!
Ps 79: Fã sã strãluceascã faţa ta, Doamne, şi vom fi mântuiţi!
Mc 3,20-21: Ai sãi au venit sã punã mâna pe el, cãci spuneau cã şi-a ieşit din fire.
Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 2-a de peste an

 

Sfintii zilei

Ss. Petru Chanel, pr. m. *; Ludovic M. Grignion de Montfort, pr. *; Valeria, m.

 Liturghierul Roman

Vineri din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal 

Ant. la intrare 
Ne-ai răscumpărat, Doamne, prin sângele tău, 
din toate triburile, limbile, popoarele şi naţiunile, 
şi ne-ai făcut pentru Dumnezeul nostru 
o împărăţie şi preoţi, aleluia.         Ap 5,9-10 
     

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, speranţa şi lumina sufletelor curate, 
fă, te rugăm, 
ca inimile noastre să înalţe rugăciuni vrednice de tine şi să te laude neîncetat. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 
 
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, 
primeşte cu îndurare darurile familiei tale 
şi păstreaz-o sub ocrotirea ta, 
ca să nu piardă harurile pe care i le-ai dat şi să ajungă la fericirea veşnică. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
    
Ant. la Împărtăşanie 
Domnul nostru Isus Cristos 
a fost dat la moarte pentru fărădelegile noastre, 
dar a înviat pentru ca noi să fim justificaţi, aleluia.         Rom 4,25 
 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, 
ocroteşte-i neîncetat cu iubire 
pe aceia pe care i-ai mântuit; 
pătimirea Fiului tău ne-a adus răscumpărarea, 
învierea lui să fie pururi bucuria noastră. 
El, care vieţuieşte si domneşte în vecii vecilor.

Lectionar

 Timp de mai multe zile vom citi capitolul al VI-lea din Ioan, care îl prezintă pe Isus ca pâine a vieţii. În această privinţă în Exod se relatează despre mană, despre lipsa de pâine în pustiu care a fost motiv de ispitire... şi despre Paşti, cea mai mare sărbătoare. Acum, ajutat de sărăcia unui copil care avea puţine pâini de orz, însuşi Isus împarte tuturor pâine. Şi face chiar mai mult: se face pâine. Euharistia este marele cadou de Paşte.

LECTURA I
Au plecat din faţa Sinedriului bucuroşi,
pentru că au fost învredniciţi să îndure batjocură pentru numele lui.
Citire din Faptele Apostolilor 5,34-42

34
 În zilele acelea,
s-a ridicat un fariseu din Sinedriu,
al cărui nume era Gamaliel,
învăţător al Legii, stimat de tot poporul,
şi a cerut ca oamenii aceştia
să fie duşi afară pentru puţin timp
35 şi le-a spus: „Bărbaţi israeliţi,
aveţi grijă la ce aveţi de gând să faceţi cu oamenii aceştia!
36 Nu de mult s-a ridicat Teudas
spunând că el este cineva,
iar numărul bărbaţilor care i s-au alăturat
a fost cam de patru sute;
el a fost ucis şi toţi care îl urmaseră
au fost împrăştiaţi şi n-a rămas nimic din ei.
37 După el s-a ridicat Iuda Galileeanul,
în zilele recensământului,
şi a atras poporul după el.
A murit el, şi toţi cei care l-au urmat au fost risipiţi.
38 Aşadar, vă spun:
staţi deoparte de oamenii aceştia şi lăsaţi-i,
căci, dacă planul acesta
sau lucrarea aceasta este de la oameni,
se va nimici;
39 dar, dacă este de la Dumnezeu,
nu-i veţi putea nimici;
nu cumva să vă găsiţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu!”
Iar ei s-au lăsat convinşi de el.
40 Totuşi, chemându-i pe apostoli,
după ce i-au bătut,
le-au poruncit să nu mai vorbească în numele lui Isus
şi le-au dat drumul.
41 Iar ei au plecat din faţa Sinedriului bucuroşi
pentru că au fost învredniciţi să îndure batjocură
pentru numele lui Isus.
42 Şi în fiecare zi, în templu şi prin case,
nu încetau să înveţe şi să-l vestească pe Cristos Isus.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 26(27),1.4.13-14 (R.: cf. 4ab)

R
.: Un lucru cer de la Domnul:
să locuiesc în casa lui.
sau:
Aleluia.

1 Domnul este lumina şi mântuirea mea,
de cine mă voi teme?
Domnul este apărătorul vieţii mele,
de cine mă voi înfricoşa? R.

4 Un lucru cer de la Domnul şi pe acesta îl caut:
să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieţii mele,
ca să privesc frumuseţea Domnului
şi să vizitez sanctuarul său. R.

13 Cred că voi vedea bunătăţile Domnului
pe pământul celor vii.
14 Aşteaptă-l pe Domnul, fii tare,
întăreşte-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,4b
(Aleluia) Nu numai cu pâine va trăi omul,
ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu. (Aleluia)

EVANGHELIA
Le-a dat celor aşezaţi
cât a voit fiecare.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 6,1-15

1
 În acel timp,
Isus a trecut pe malul celălalt
al Mării Galileii sau a Tiberiadei.
2 Îl urma o mulţime mare
pentru că văzuse semnele pe care le făcuse cu bolnavii.
3 Isus s-a urcat pe munte
şi s-a aşezat acolo împreună cu discipolii lui.
4 Iar Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
5 Ridicându-şi ochii
şi văzând că o mulţime mare venea după el,
Isus i-a zis lui Filip:
„De unde vom cumpăra pâini ca aceştia să mănânce?”
6 Însă spunea aceasta punâdu-l la încercare;
de fapt, el ştia ce avea de gând să facă.
7 Filip i-a răspuns:
„Nu le-ar ajunge pâine de două sute de dinari
ca să ia fiecare câte puţin”.
8 Unul dintre discipolii lui,
Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a zis:
9 „Este aici un copilaş care are cinci pâini de orz
şi doi peştişori.
Însă ce sunt acestea pentru atâţia?”
10 Isus a zis:
„Faceţi-i pe oameni să se aşeze!”
În locul acela era multă iarbă.
Aşadar, s-au aşezat bărbaţii, în număr cam de cinci mii.
11 Isus a luat pâinile
şi, mulţumind, le-a dat celor aşezaţi;
la fel şi din peştişori, cât a voit fiecare.
12 Când s-au săturat, le-a spus discipolilor săi:
„Adunaţi bucăţile rămase, ca să nu se piardă nimic!”
13 Aşadar, au adunat şi au umplut douăsprezece coşuri
cu bucăţi care au rămas de la cei ce mâncaseră
din cele cinci pâini de orz.
14 Văzând semnul pe care îl făcuse, oamenii spuneau:
„Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!”
15 Aşadar, cunoscând că au să vină
şi să-l ia cu forţa ca să-l facă rege,
Isus s-a retras din nou pe munte, el singur.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Fap 5,34-42; Ps 26; In 6,1-15

Orice naraţiune a evangheliei e făcută pentru a fi citită după învierea lui Isus, şi unele pasaje în mod particular. Aceea a înmulţirii pâinilor este aleasă de Biserică în acest timp pascal ca să ne dăm seama că ea conţine profeţia în acţiune a ceea ce Isus înviat ne dă. Acela care ne dă pâinea vie este Isus înviat, ba, mai mult, el este pâinea vie capabilă de a-i hrăni pe toţi cei care cred în el. Şi sfântul Ioan, în timp ce scria evanghelia sa, avea, fără îndoială, în minte raportul dintre acest miracol şi darul Euharistiei. La început, el scrie: „Era aproape sărbătoarea Paştelui”, se gândea, deci, la moartea lui Isus, la Paşti. La sfârşit este încă mai clar că el face aluzie la răstignire şi înviere. Isus, când mulţimea, sătulă, începe să-l laude şi vrea să-l facă rege, nu acceptă să fie un rege pământesc şi B scrie Ioan B „s-a retras din nou pe munte, el singur”. Toate acestea au un raport direct cu pătimirea lui Isus: el a fost condamnat de mulţime pentru că refuzase să satisfacă visurile de fericire şi de mărire politică ale poporului. Nevoind să fie rege al iudeilor, el a fost refuzat de ei.

El nu voia să fie un rege pământesc, ci adevăratul păstor al tuturor oamenilor. De aceea, s-a dus „pe munte”. Ioan, când scrie „pe munte” se gândeşte la Isus care trebuie să fie înălţat de la pământ, pentru a-i atrage pe toţi la sine. Această înălţare se împlineşte prin cruce: începe pe cruce, continuă în înviere şi în înălţare: Isus, prin cruce, se întoarce la Tatăl.

De aceea, înmulţirea pâinilor este ca o figură a operei pe care Isus o va împlini în pătimirea şi învierea sa. Până şi întrebarea lui Isus către Filip: „De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceştia?” îşi are răspunsul în pătimire şi înviere. Tocmai prin acestea, Isus, dându-şi trupul şi sângele pentru noi, ne-a cumpărat pâinea care hrăneşte toate sufletele. Acest lucru ne este sugerat de relatarea evanghelică.

Să-i mulţumim Domnului Isus că s-a făcut hrana noastră prin sacrificiul său şi să primim cu credinţă darul său: credinţa este condiţia pentru a fi hrăniţi de această pâine, de a putea realiza comuniunea divină, de a fi în unire cu toţi aceia care se hrănesc din această unică pâine, pâinea vie care ne dă adevărata viaţă.