en-USro-RO

Inregistrare | Login
22 noiembrie 2017

Calendarul zilei

Miercuri, 22 noiembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Cecilia, fc. m. **
Liturghierul Roman
Sf. Cecilia, fc. m. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
roşu, P
Lectionar
Os 2,16.17b.21-22: Acolo mă va urma ca în vremea tinereţii ei
Ps 44: Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea
Mt 25,1-13: Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!
Meditatia zilei
Miercuri din săptămâna a 33-a de peste an

 

Sfintii zilei

Sf. Celestin al V-lea, pp.

 Liturghierul Roman

Vineri din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal

Ant. la intrare 
Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, 
să primească puterea, bogăţia, 
înţelepciunea, tăria şi cinstea, aleluia!        Ap 5,12 
 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Te rugăm, Dumnezeule, să ne dai harul 
ca viaţa noastră să corespundă mereu misterului pascal. 
Noi îl celebrăm acum cu bucurie: 
puterea lui să ne ocrotească necontenit şi să ne mântuiască. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos.  
     
ASUPRA DARURILOR
Milostive Dumnezeule, 
te rugăm, sfinţeşte aceste daruri 
şi, primind jertfa spirituală pe care ţi-o aducem, 
fă din noi ofrandă veşnică bineplăcută ţie. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Cristos a înviat din morţi 
şi ne-a răscumpărat, aleluia! 
  

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Î
mpărtăşindu-ne, Doamne, cu darul sfintelor taine, 
te rugăm cu umilinţă 
ca jertfa pe care Fiul tău ne-a poruncit s-o aducem în amintirea lui 
să mărească în inimile noastre iubirea. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Primind iubirea lui Dumnezeu arătată în Isus şi rămânând uniţi cu el, ucenicii aduc roade. Rodul pe care îl vrea Dumnezeu este iubirea reciprocă: “Să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum eu v-am iubit pe voi”. Modelul este Isus care a ajuns la culmea iubirii dându-şi viaţa pentru prietenii săi.

LECTURA I
Duhul Sfânt şi noi am hotărât să nu vă mai impunem nicio povară
în afară de acestea care sunt necesare.
Citire din Faptele Apostolilor 15,22-31

22 În zilele acelea,
apostolii şi prezbiterii,
împreună cu toată comunitatea,
au hotărât să aleagă câţiva oameni dintre ei
şi să-i trimită la Antiohia împreună cu Paul şi Barnaba,
pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila,
bărbaţi de frunte printre fraţi.
23 Au trimis prin ei această scrisoare:
„Apostolii şi prezbiterii, fraţii voştri,
către fraţii din Antiohia, Siria şi Cilicia,
care provin dintre păgâni:
Salutare!
24 Deoarece am auzit că unii dintre noi,
care au plecat fără să le fi poruncit noi,
v-au tulburat sufletele prin cuvintele lor,
25 am hotărât în unanimitate să alegem câţiva oameni
şi să-i trimitem la voi
împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Paul,
26 oameni care şi-au închinat viaţa
pentru numele Domnului nostru Isus Cristos.
27 Totodată, vi i-am trimis pe Iuda şi pe Sila
ca şi ei să vă vestească acestea prin cuvânt.
28 Căci Duhul Sfânt şi noi am hotărât
să nu vă mai impunem nicio povară
în afară de acestea care sunt necesare:
29 să vă feriţi de carnea jertfită idolilor,
de sânge, de animale sufocate şi de desfrânare;
dacă vă veţi feri de acestea, bine veţi face.
Cu bine!”
30 Aşadar, după ce şi-au luat rămas bun,
au coborât la Antiohia şi, adunând mulţimea,
le-au dat scrisoarea.
31 Când au citit-o, s-au bucurat de această încurajare.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 56(57),8-9.10-12 (R.: 10a)

R
.: Te voi lăuda, Doamne,
printre popoare.
sau:
Aleluia.

8 Inima mea este gata, Dumnezeule,
gata este inima mea!
9 Ţie îţi voi cânta şi ţie îţi voi intona psalmi.
Trezeşte-te, gloria mea!
Treziţi-vă, harpă şi alăută; vreau să trezesc aurora! R.

10 Te voi lăuda printre popoare, Doamne,
îţi voi cânta psalmi printre neamuri.
11 Pentru că îndurarea ta este mare, până la ceruri,
şi fidelitatea ta până la nori.
12 Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pământul este mărirea ta! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,15b
(Aleluia) „V-am numit pe voi prieteni”, spune Domnul,
„pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl
vi le-am făcut cunoscute”. (Aleluia)

EVANGHELIA
Aceasta vă poruncesc:
să vă iubiţi unul pe altul!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 15,12-17

12 În acel timp,
Isus le-a spus discipolilor săi:
„Aceasta este porunca mea:
să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum v-am iubit eu!
13 Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta:
ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi.
14 Voi sunteţi prietenii mei dacă faceţi ceea ce vă poruncesc.
15 Nu vă mai numesc servitori,
pentru că servitorul nu ştie ce face stăpânul lui.
Însă v-am numit pe voi prieteni,
pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl
vi le-am făcut cunoscute.
16 Nu voi m-aţi ales pe mine,
ci eu v-am ales pe voi
şi v-am pus ca să mergeţi şi să aduceţi rod,
iar rodul vostru să rămână,
pentru ca orice îl veţi ruga pe Tatăl în numele meu să vă dea.
17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul!”
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Fap 15,22-31; Ps 56; In 15,12-17

 

Textul evangheliei de astăzi repetă la început şi la sfârşit porunca Domnului: „Să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit şi eu pe voi”. Porunca iubirii creştine este precizată aici într-o manieră nouă. Deja mai înainte, Isus spusese că există două porunci: porunca de a-l iubi pe Dumnezeu din toată inima şi aceea ce a-l iubi pe aproapele, cu trimitere la Vechiul Testament. E deja mult, foarte mult, să iubeşti pe altul ca pe tine însuţi. Dar porunca Domnului merge mai departe: „Să vă iubiţi unii pe alţii aşa cum eu v-am iubit pe voi”. Aceasta înseamnă mult mai mult, şi aceasta este iubirea creştină: să iubeşti pe alţii cum Isus ne-a iubit. Nu există iubire mai mare, o spune însuşi Isus.

Cum este iubirea lui Isus faţă de noi? Este delicată şi mare. El ne numeşte prietenii săi şi ne explică: un servitor nu cunoaşte secretele stăpânului său, în schimb, el ne-a făcut să intrăm în intimitatea sa, ne-a făcut să cunoaştem, să spunem aşa, secretele familiei sale: „Tot ce am auzit de la Tatăl v-am făcut cunoscut vouă”.

Uneori ne gândim la caritate ca la o iubire oarecum impersonală, puţin distantă, care nu caută în mod real intimitatea. Domnul, însă, ne dă un exemplu diferit: a ne deschide spre alţii înseamnă a accepta ca ei să cunoască secretele noastre, a accepta să împărţim cu ei lucrurile cele mai intime, dacă Dumnezeu ne dă acest har.

Această iubire delicată este, în acelaşi timp, mare, puternică: „Nimeni nu are o mai mare dragoste decât aceasta, ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi”. Iată modelul: iubirea unui om-Dumnezeu răstignit şi înviat, care pentru noi a mers până la sacrificiul suprem, dându-şi viaţa sa. Noi suntem chemaţi să ne iubim unii pe alţii în acest mod. Este extraordinar, este înspăimântător într-un oarecare sens, dar aceasta este vocaţia noastră. Primii creştini au înţeles bine, într-atât că au schimbat limbajul, nu mai spuneau: Să iubeşti pe aproapele ca pe tine însuţi, ci: Să iubeşti pe aproapele mai mult decât viaţa proprie. În Didahia (Învăţătura apostolilor) se spune literalmente: „Să-i iubeşti pe alţii mai presus decât propriul tău suflet”, adică mai mult decât propria-ţi viaţă. Este într-adevăr, aceasta o vocaţie teribilă, nu vom reuşi niciodată să mergem până la sfârşitul acestui drum, dar este vocaţia noastră şi este bine pentru noi să ne gândim şi să-i cerem Domnului ajutorul pentru a progresa pe această cale a iubirii fraterne delicate şi mari.