en-USro-RO

Inregistrare | Login
19 noiembrie 2017

Calendarul zilei

Duminică, 19 noiembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Abdia, profet
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 33-a de peste an
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă duminicală
verde, I
Lectionar
Prov 31,10-13.19-20.30-31: Daţi-i după rodul mâinilor sale!
Ps 127:  Fericit este omul care se teme de Domnul!
1Tes 5,1-6: Ziua Domnului să nu vă surprindă ca un hoţ.
Mt 25,14-30 (Mt 25,14-15.19-21): Peste puţin ai fost credincios: intră în bucuria stăpânului tău!
 

 

Sfintii zilei

Sf. Fc. Maria de pe Muntele Carmel

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XV-A DE PESTE AN 


Ant. la intrare 
Cu inima curată vreau să apar în faţa ta, Doamne, 
şi să privesc cu nesaţ chipul tău.                                                  Cf. Ps 16,15 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, tu le arăţi celor rătăciţi lumina adevărului, 
ca să se poată întoarce pe calea ta; 
dă-le tuturor acelora care poartă numele de creştin tăria 
de a înlătura tot ceea ce se împotriveşte acestui nume
şi de a îndeplini ceea ce îi corespunde. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Priveşte, Doamne, la darurile Bisericii, 
care se roagă, şi dăruieşte-le credincioşilor
care le vor primi harul de a creşte necontenit în sfinţenie. 
Prin Cristos, Domnul nostru.
 
Ant. la Împărtăşanie 
Vrabia îşi găseşte o casă şi rândunica un cuib, unde să-şi pună puii lor. 
Altarele tale, Domnul oştirilor, regele meu şi Dumnezeul meu! 
Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta, în veci te vor lăuda!               Cf. Ps 83,4-5 

sau:
Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu 
rămâne în mine şi eu el, spune Domnul.                                                     In 6,56 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

Tu ne-ai hrănit, Doamne, cu pâinea cerească; 
dă-ne, te rugăm, bucuria ca, ori de câte ori 
ne facem părtaşi de aceste taine, 
să crească în noi harul răscumpărării. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Sfântul Matei începe sa ne relateze parabolele lui Isus. Pe cea a semanatorului o explica însusi Mântuitorul. Cuvântul Domnului este o samânta. Lectura din Vechiul Testament ne pregateste sufletele, insistând asupra eficacitatii pe care o are în suflete cuvântul divin, care nu ramâne niciodata fara roade. Sfântul Paul prezinta rascumpararea într o dimensiune cosmica; întregul univers, ravasit prin pacat, asteapta clipa învierii, ca momentul maturizarii harului în sufletele oamenilor. Însa aceasta glorie nu o vor primi decât cei care accepta cuvântul lui Dumnezeu si aduc roade prin conformarea vietii lor cu învataturile crestinesti.

LECTURA I
Ploaia face pământul să rodească.
Citire din cartea profetului Isaia 55,10-11

10 Aşa vorbeşte Domnul:
„Aşa cum ploaia şi zăpada
coboară din ceruri
şi nu se întorc acolo fără să ude pământul
şi să-l facă să rodească, să încolţească
şi să dea sămânţă semănătorului
şi pâine celui care mănâncă,
11 la fel va fi cuvântul meu care a ieşit din gura mea:
nu se va întoarce la mine în mod zadarnic,
fără ca să facă ceea ce îmi place
şi să aibă succesul pentru care l-am trimis”.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 64(65),10abcd.10e-11.12-13.14 (R.: cf. Lc 8,8a)

R
.: Doamne, binecuvântează pământul
ca să aducă roade bogate!

10abcd Tu vizitezi pământul,
tu îi potoleşti setea cu îmbelşugare;
tu îl copleşeşti cu bogăţii.
Râul lui Dumnezeu este plin cu apă. R.

10e Tu faci să crească grâul pentru oameni.
Astfel, pregăteşti pământul:
11 îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl înmoi cu ploaie şi răsadurile i le binecuvântezi. R.

12 Încununezi tot anul cu bunătăţile tale:
pe urmele tale curge belşugul.
13 Se ivesc păşuni în pustiu,
colinele sunt încinse cu veselie. R.

14 Păşunile se înveşmântă cu turme,
văile se îmbracă cu grâne;
toate strigă de bucurie şi cântă. R.

LECTURA A II-A
Creaţia aşteaptă cu nerăbdare
revelarea fiilor lui Dumnezeu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul
către Romani 8,18-23

 

18 Fraţilor,

eu consider că suferinţele timpului prezent
nu se pot compara cu gloria viitoare
care ni se va revela.
19 Într-adevăr, creaţia aşteaptă cu nerăbdare
revelarea fiilor lui Dumnezeu.
20 Căci creaţia a fost supusă zădărniciei,
nu de bunăvoie,
ci din cauza aceluia care a supus-o, cu speranţa
21 că şi ea, creaţia,
va fi eliberată de sclavia stricăciunii
spre libertatea gloriei fiilor lui Dumnezeu.
22 De fapt, noi ştim că toată creaţia suspină
şi suferă durerile unei naşteri până în timpul de acum,
23 dar nu numai ea, ci şi noi,
cei care avem ca prim dar al lui Dumnezeu Duhul,
şi noi suspinăm în noi înşine,
aşteptând înfierea şi răscumpărarea trupului nostru.
Cuvântul Domnului

ALELUIA cf. Lc 8,11
(Aleluia) Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu, Cristos este semănătorul;
cine l-a aflat pe Cristos va trăi în veci. (Aleluia)

EVANGHELIA*
Iată, semănătorul a ieşit să semene.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 13,1-23

1 În ziua aceea,
ieşind Isus din casă,
s-a aşezat pe ţărmul mării.
2 S-a adunat lângă el o mulţime atât de mare
încât el s-a urcat să se aşeze în barcă
şi toată mulţimea stătea pe ţărm,
3 iar el le spunea multe în parabole:
„Iată, semănătorul a ieşit să semene!
4 Şi, în timp ce semăna,
o parte a căzut de-a lungul drumului.
Venind păsările cerului, au mâncat-o.
5 O altă parte a căzut pe loc pietros,
unde nu avea pământ mult,
şi îndată a răsărit pentru că nu avea pământ adânc;
6 iar când soarele a răsărit, s-a veştejit
şi, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
7 O altă parte a căzut între spini.
Spinii, crescând, au înăbuşit-o.
8 Iar alta a căzut în pământ bun şi a dat rod:
care o sută, care şaizeci, care treizeci.
9 Cine are urechi, să asculte!”
10 Apropiindu-se, discipolii i-au spus:
„De ce le vorbeşti în parabole?”
11 Iar el, răspunzând, le-a zis:
„Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi misterele împărăţiei cerurilor,
dar acelora nu le-a fost dat,
12 căci celui care are i se va da şi-i va prisosi,
iar celui care nu are i se va lua şi ceea ce are.
13 De aceea le vorbesc în parabole,
pentru ca văzând să nu vadă
şi auzind să nu audă, nici să nu înţeleagă
14 şi să se împlinească profeţia lui Isaia care spune:
«De ascultat veţi asculta,
dar nu veţi înţelege
şi de privit veţi privi,
dar nu veţi vedea.
15 Căci inima acestui popor a devenit insensibilă,
urechile lor cu greu aud, iar ochii şi i-au închis
ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile,
să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă,
iar eu să-i vindec».
16 Însă fericiţi sunt ochii voştri pentru că văd
şi urechile voastre pentru că aud!
17 Adevăr vă spun:
mulţi profeţi şi drepţi au dorit
să vadă ceea ce vedeţi şi n-au văzut
şi să audă ce auziţi şi n-au auzit.
18 Aşadar, ascultaţi parabola semănătorului!
19 Oricine ascultă cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege,
vine Cel Rău şi răpeşte ceea ce a fost semănat în inima lui:
acesta este ce s-a semănat de-a lungul drumului.
20 Ce a fost semănat pe loc pietros
este cel care ascultă cuvântul
şi-l primeşte îndată cu bucurie,
21 dar nu are rădăcini în sine, este de scurtă durată;
când vine o încercare sau o persecuţie din cauza cuvântului,
imediat se scandalizează.
22 Ce a fost semănat între spini
este cel care ascultă cuvântul,
dar grija acestei lumi şi pofta amăgitoare a bogăţiei
înăbuşă cuvântul şi rămâne fără rod.
23 Iar ce a fost semănat în pământ bun
este acela care ascultă cuvântul şi-l înţelege.
Acesta aduce rod
şi face care o sută, care şaizeci, care treizeci”.
Cuvântul Domnului

* forma prescurtată:

ALELUIA cf. Lc 8,11
(Aleluia) Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu, Cristos este semănătorul;
cine l-a aflat pe Cristos va trăi în veci. (Aleluia)

EVANGHELIA
Iată, semănătorul a ieşit să semene.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 13,1-9

1 În ziua aceea,
ieşind Isus din casă,
s-a aşezat pe ţărmul mării.
2 S-a adunat lângă el o mulţime atât de mare
încât el s-a urcat să se aşeze în barcă
şi toată mulţimea stătea pe ţărm,
3 iar el le spunea multe în parabole:
„Iată, semănătorul a ieşit să semene!
4 Şi, în timp ce semăna,
o parte a căzut de-a lungul drumului.
Venind păsările cerului, au mâncat-o.
5 O altă parte a căzut pe loc pietros,
unde nu avea pământ mult,
şi îndată a răsărit pentru că nu avea pământ adânc;
6 iar când soarele a răsărit, s-a veştejit
şi, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
7 O altă parte a căzut între spini.
Spinii, crescând, au înăbuşit-o.
8 Iar alta a căzut în pământ bun şi a dat rod:
care o sută, care şaizeci, care treizeci.
9 Cine are urechi, să asculte!”
Cuvântul Domnului