en-USro-RO

Register | Login
Sunday, November 19, 2017

Calendarul zilei

Duminică, 19 noiembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Abdia, profet
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 33-a de peste an
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă duminicală
verde, I
Lectionar
Prov 31,10-13.19-20.30-31: Daţi-i după rodul mâinilor sale!
Ps 127:  Fericit este omul care se teme de Domnul!
1Tes 5,1-6: Ziua Domnului să nu vă surprindă ca un hoţ.
Mt 25,14-30 (Mt 25,14-15.19-21): Peste puţin ai fost credincios: intră în bucuria stăpânului tău!
 

 

Sfintii zilei

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI

 Liturghierul Roman

14 septembrie
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI
 

Ant. la intrare 
Iar noi se cuvine să ne lăudăm 
în crucea Domnului nostru Isus Cristos, 
căci în el este mântuirea, viaţa şi învierea noastră 
şi prin el am fost mântuiţi şi eliberaţi.                             Cf. Gal 6,14

Se spune Mărire.

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, 
care ai voit ca Fiul tău unul-născut să moară pe lemnul crucii 
ca să mântuiască neamul omenesc, 
dă-ne, te rugăm, harul, 
ca noi, care am cunoscut pe pământ misterul lui Cristos, 
să ne învrednicim a primi în cer răsplata răscumpărării. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos.

ASUPRA DARURILOR
Îţi oferim, Doamne, 
jertfa pe care Cristos a adus-o pe altarul crucii, 
ispăşind păcatele lumii întregi; 
te rugăm, ca ea să ne spele acum şi pe noi de orice vină. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie
 
Iar eu, când voi fi înălţat de pe pământ, 
îi voi atrage pe toţi la mine, spune Domnul.                             In 12,32

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Întăriţi de hrana ta sfântă, 
te rugăm cu umilinţă, Doamne Isuse Cristoase, 
ca pe toţi aceia pe care i-ai răscumpărat 
prin lemnul dătător de viaţă al crucii, 
să-i călăuzeşti la slava învierii. 
Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor.

Lectionar

 Înălţarea Sfintei Cruci ne aminteşte acest adevăr: crucea este instrumentul biruinţei lui Cristos. Prin ea Fiul lui Dumnezeu îl judecă pe împăratul acestei lumi şi dezvăluie răutatea păcatului. De pe înălţimea crucii îi atrage pe toţi păcătoşii (In 12,32) şi le arată iubirea Tatălui care l-a trimis. Murind pe ea, el oferă o jertfă prin care ia asupra sa păcatele lumii şi aduce mulţumiri Tatălui împreună cu cei pe care-i mântuieşte. La 14 septembrie 335 a fost consacrată bazilica Învierii pe care împăratul Constantin o ridicase aproape de locul răstignirii. Sărbătoarea a trecut din Orient în Occident şi, cu începere din secolul al VII-lea, la 14 septembrie, se comemora redobândirea preţioasei relicve de către împăratul Heraclie în anul 628.

LECTURA I
Oricine ar fi muşcat
să privească spre el şi va trăi.
Citire din cartea Numerilor 21,4b-9

 
4b În zilele acelea,

poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum.
5 A vorbit împotriva lui Dumnezeu
şi împotriva lui Moise:
„Pentru ce ne-aţi scos din Egipt,
ca să murim în pustiu?
Căci nu este pâine, nici apă
şi ni s-a făcut silă de această hrană mizerabilă”.
6 Atunci Domnul a trimis
împotriva poporului şerpi veninoşi:
au muşcat poporul şi a murit multă lume în Israel.
7 Poporul a venit la Moise şi a zis:
„Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului
şi împotriva ta.
Roagă-te Domnului ca să depărteze de la noi şerpii!”
Şi Moise s-a rugat pentru popor.
8 Şi Domnul i-a zis lui Moise:
„Fă-ţi un şarpe şi pune-l pe un stâlp;
oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi”.
9 Moise a făcut un şarpe din bronz şi l-a pus pe un stâlp.
Când şarpele muşca pe cineva
şi acesta privea spre şarpele de bronz, trăia.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 77(78),1-2.34-35.36-37.38 (R.: cf. 7c)

R
.: Să nu uitaţi niciodată
de lucrările Domnului.

1 Ia aminte, poporul meu, la legea mea;
pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele!
2 Voi deschide gura mea în parabole,
voi descoperi enigmele din vechime. R.

34 Când Dumnezeu lovea de moarte, ei îl căutau,
se întorceau şi se îndreptau spre el.
35 Îşi aduceau aminte că Dumnezeu este stânca lor
şi că Dumnezeu, Cel Preaînalt, este răscumpărătorul lor. R.

36 Dar îl înşelau cu gura
şi-l minţeau cu limba.
37 Inima lor nu era sinceră faţă de el
şi nu erau fideli faţă de alianţa sa. R.

38 Dar el, fiind îndurător, le ierta vinovăţia şi nu-i distrugea,
de multe ori şi-a potolit mânia
şi nu a dat drumul furiei sale în întregime. R.

LECTURA A II-A
S-a umilit pe sine;
pentru aceasta şi Dumnezeu l-a înălţat.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul
către Filipeni 2,6-11

6 Fraţilor,
Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu,
nu a considerat un beneficiu propriu
că este egal cu Dumnezeu,
7 ci s-a despuiat pe sine luând firea sclavului,
devenind asemenea oamenilor,
iar, după felul lui de a fi, a fost aflat ca un om.
8 S-a umilit pe sine făcându-se ascultător până la moarte,
până la moartea pe cruce.
9 Pentru aceasta şi Dumnezeu l-a înălţat
şi i-a dăruit numele care este mai presus de orice nume,
10 pentru ca în numele lui Isus să se plece tot genunchiul:
al celor din ceruri, al celor de pe pământ
şi al celor de dedesubt,
11 şi orice limbă să dea mărturie că Isus Cristos este Domn,
spre gloria lui Dumnezeu Tatăl.
Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Ne închinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm,
căci prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea. (Aleluia)

EVANGHELIA
După cum Moise a înălţat şarpele în pustiu,
tot aşa trebuie să fie înălţat Fiul Omului.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 3,13-17

13 În acel timp,
Isus i-a răspuns lui Nicodim:
„Nimeni nu a urcat la cer,
decât cel care a coborât din cer, Fiul Omului.
14 Şi, după cum Moise a înălţat şarpele în pustiu,
tot aşa trebuie să fie înălţat Fiul Omului,
15 pentru ca oricine crede în el
să aibă viaţa veşnică.
16 Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
încât l-a dat pe Fiul său, unul născut,
ca oricine crede în el să nu piară,
ci să aibă viaţa veşnică.
17 Pentru că Dumnezeu nu l-a trimis pe Fiul său în lume
ca să judece lumea,
ci ca lumea să fie mântuită prin el”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Num 21,4-9; Ps 77; Fil 2,6-11; In 3,13-17

Este un mare har să putem cunoaşte puţin din interior misterul crucii, şi de această revelaţie chiar avem nevoie, deoarece este răspunsul divin la misterul răului, la misterul suferinţei, un răspuns tulburător, descumpănitor. De multe ori simţim aşa de viu scandalul răului în lume şi ne întrebăm: „Pentru ce Dumnezeu îl permite, pentru ce Dumnezeu nu opreşte tot acest rău, pentru ce lasă să se răspândească în felul acesta?” Pare un lucru incredibil. E o încercare pentru suflet să vadă răul răspândindu-se şi pe Dumnezeu care în aparenţă nu face nimic, care în aparenţă nu intervine în faţa suferinţelor, a durerii celor nevinovaţi. De ce? E o rană pentru suflet, o rană profundă.

Cheia acestui mister este crucea lui Isus, mister care ne derutează. Noi aşteptăm o victorie divină evidentă, clară, triumfătoare, splendidă în fond, şi Dumnezeu ne arată o victorie umilă, foarte umilă: Dumnezeu care lasă ca răul să se îndrepte asupra lui, care şi-l asumă, pentru a-l învinge cu mai multă evidenţă. Este greu de acceptat o asemenea realitate, e o lumină în întuneric, o lumină interioară, tainică. A învinge moartea prin moarte, a învinge durerea prin durere, a învinge răul lăsând ca răul să se răspândească este un mister cu adevărat foarte profund. Şi totuşi, cunoaştem secretul acestui mister, al acestei extraordinare umilinţe: „Dumnezeu a iubit atât de mult lumea încât l-a dat pe Fiul său unul-născut”. Isus a devenit asemenea şarpelui înălţat în pustiu, a devenit imaginea răului, imaginea suferinţei şi, în acelaşi timp, remediul împotriva suferinţei şi a răului, prin marea iubire cu care Dumnezeu ne-a iubit. Isus a orientat experienţa noastră spre Duhul Sfânt, spre iubirea lui Dumnezeu şi, astfel, a transformat lucrurile nu în aparenţă, ci în profunzime. Şi ne-a dat posibilitatea de a învinge împreună cu el, cu aceeaşi victorie umilă şi plină de iubire, să găsim în rău, în suferinţă, ocazia unei iubiri mai curate, a unei iubiri definitive, după exemplul lui, care a mers până la capătul iubirii.

Acesta este răspunsul divin pe care trebuie să-l acceptăm când simţim în noi scandalul răului, şi trebuie să-i ajutăm şi pe alţii să-l accepte, pentru eliberarea lor, apropiindu-i de crucea lui Cristos. Aşa să fie.