en-USro-RO

Inregistrare | Login
22 noiembrie 2017

Calendarul zilei

Miercuri, 22 noiembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Cecilia, fc. m. **
Liturghierul Roman
Sf. Cecilia, fc. m. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
roşu, P
Lectionar
Os 2,16.17b.21-22: Acolo mă va urma ca în vremea tinereţii ei
Ps 44: Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea
Mt 25,1-13: Iată mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!
Meditatia zilei
Miercuri din săptămâna a 33-a de peste an

 

Sfintii zilei

Ss. Anton M. Claret, ep. *; Alois Guanella, pr.

 Liturghierul Roman

DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN 


Ant. la intrare 
Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi; 
pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele mele! 
Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor, 
adăposteşte-mă la umbra aripilor tale!                     Cf. Ps 16,6.8 

RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, 
dă-ne, te rugăm, harul, 
să voim întotdeauna ceea ce voieşti tu 
şi să-i slujim măririi tale cu inimă neîmpărţită. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Dă-ne, te rugăm, Doamne, bucuria, 
să slujim cu suflet liber la sfântul altar, 
pentru ca, purificaţi de harul tău, 
să fim sfinţiţi de tainele prin care îţi slujim. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 
 
Ant. la Împărtăşanie 
Iată, ochii Domnului sunt îndreptaţi 
spre cei care se temde el, spre cei ce nădăjduiesc înmila lui, 
ca să scape de la moarte sufletele lor 
şi să-i hrănească în timp de foamete.                                             Cf. Ps 32,18-19 
 
sau:
Fiul Omului a venit ca să-şi dea viaţa 
ca răscumpărare pentru mulţi.                                                         Mc 10,45

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, dă-ne harul 
să aflăm noi puteri în împărtăşirea cu tainele cereşti; 
binecuvântează-ne cu bunurile acestei vieţi 
şi adânceşte în noi cunoaşterea bucuriilor veşnice. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 S-a spus că religia este “opiu al poporului”, ca şi cum ar fi un refugiu de resemnare şi pasivitate în aşteptarea cerului. Dar credinţa creştină cere tocmai contrariul: angajarea activă într-un mare proiect colectiv de eliberare umană, de fraternitate universală. Trebuie să trăim “cu candelele aprinse”.

LECTURA I
Dacă moartea a domnit din cauza unuia singur,
cu atât mai mult vor domni în viaţă.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul
către Romani 5,12.15b.17-19.20b-21

12 Fraţilor,
după cum, printr-un singur om
a intrat păcatul în lume
şi, prin păcat, moartea
şi, astfel, moartea a trecut la toţi oamenii,
pentru că toţi au păcătuit...
15b Căci dacă prin greşeala unuia singur au murit cei mulţi,
cu atât mai mult harul lui Dumnezeu
şi darul harului unui singur om, Isus Cristos,
a fost revărsat cu prisosinţă asupra celor mulţi.
17 Într-adevăr, dacă moartea
prin greşeala unuia singur
a domnit din cauza unuia singur,
cu atât mai mult
cei ce primesc cu prisosinţă harul şi darul justificării
vor domni în viaţă prin unul singur, Isus Cristos.
18 Aşadar, după cum prin greşeala unuia singur
condamnarea a ajuns la toţi oamenii,
tot la fel, prin actul de dreptate al unuia singur,
a ajuns la toţi oamenii justificarea care dă viaţă.
19 Într-adevăr, după cum, prin neascultarea unui singur om,
cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi,
tot la fel, prin ascultarea unuia singur,
cei mulţi vor fi făcuţi drepţi.
20b Unde s-a înmulţit păcatul,
s-a revărsat cu prisosinţă harul,
21 pentru ca, după cum păcatul a domnit prin moarte,
la fel, harul să domnească
prin justificarea ce duce la viaţa veşnică
prin Isus Cristos, Domnul nostru.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 39(40),7-8a.8b-9.10.17 (R.: 8a şi 9a)

R
.: Iată, vin, Doamne,
ca să fac voinţa ta!

7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti,

tu mi-ai deschis urechile;
nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă pentru păcat.
8a Atunci, am zis: „Iată, vin!” R.

8b În sulul cărţii este scris despre mine,
9 „ca să fac voinţa ta!”
Dumnezeul meu, aceasta o doresc.
Legea ta este în adâncul inimii mele. R.

10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare;
nu-mi închid buzele,
tu ştii lucrul acesta, Doamne! R.

17 Să se bucure şi să se veselească în tine
toţi cei care te caută;
cei care iubesc mântuirea ta să zică fără încetare:
„Preamărit să fie Domnul!” R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Lc 21,36ac
(Aleluia) Vegheaţi în orice moment şi rugaţi-vă,
ca să staţi în picioare în faţa Fiului Omului! (Aleluia)

EVANGHELIA
Fericiţi acei servitori pe care stăpânul îi găseşte veghind
atunci când se întoarce!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 12,35-38

35 În acel timp,
Isus le-a spus discipolilor săi:
„Să fie coapsele voastre încinse şi luminile aprinse,
36 iar voi fiţi asemenea oamenilor
care-şi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă,
ca să-i deschidă de îndată ce vine şi bate la uşă!
37 Fericiţi acei servitori
pe care stăpânul, când va veni, îi găseşte veghind!
Adevăr vă spun,
se va încinge, îi va aşeza la masă
şi, venind, îi va servi.
38 Fie că va veni la miezul nopţii,
fie că va veni spre dimineaţă şi-i va găsi astfel,
fericiţi vor fi!”
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Rom 5,12-15.17-19.20-21; Ps 39; Lc 12,35-38

Prima lectură de astăzi afirmă principiul solidarităţii tuturor oamenilor, dubla solidaritate: în rău, ca şi în bine: „Aşa cum printr-un singur om păcatul a intrat în lume, iar prin păcat moartea, tot astfel moartea a trecut la toţi oamenii, deoarece toţi oamenii au păcătuit în cel dintâi omY cu atât mai mult harul lui Dumnezeu şi darul harului unui singur om, Isus Cristos, a fost revărsat cu prisosinţă asupra tuturor oamenilor”.

Este un principiu acceptat cu dificultate, înainte de toate, în aspectul său negativ: „prin greşeala unuia a venit osânda pentru toţi oameniiY„. Pare dur şi nedrept şi suntem în continuu tentaţi să ne sustragem acestei solidarităţi. Nu vrem să fim confundaţi cu păcătoşii: putem să ne rugăm pentru ei şi o facem, dar separându-ne de condiţia lor. Şi totuşi, dacă nu acceptăm această solidaritate în păcat şi în condamnare, nu vom primi „cu prisosinţă harul care îndreptăţeşte”. Cristos a acceptat-o şi s-a prezentat înaintea Tatălui încărcat cu păcatele întregii omeniri, el, „cel sfânt, inocent, fără pată, separat de cei păcătoşi” (Evr 7,26). E un mister profund, revelaţie a unei iubiri pe care mintea umană nici nu o poate concepe.

Devoţiunea către inima lui Isus, introducându-ne în misterul jertfei sale solidare cu păcatele lumii, pentru ca acolo unde a prisosit păcatul, harul să prisosească şi mai mult, „aducând dreptatea, dând viaţă veşnică prin Isus Cristos”, ne încurajează să trăim cu el această solidaritate şi să oferim cu iubire micile şi marile suferinţe ale vieţii noastre, ca să se reverse asupra tuturor oamenilor „dreptatea care dă viaţă”.