en-USro-RO

Inregistrare | Login
14 decembrie 2017

Calendarul zilei

Joi, 14 decembrie 2017

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb,
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu 
Ps 36: Gura celui drept exprimă înţelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunţă la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Joi din săptămâna a 2-a din Advent

 

Sfintii zilei

Sf. Sava, abate

 Liturghierul Roman

Marţi din Săptămâna I din Advent

Ant. la intrare 
Iată, Domnul va veni şi toţi sfinţii lui împreună cu el; 
şi va fi în ziua aceea lumină mare.         Cf. Zah 14,5.7 
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Doamne Dumnezeule, 
ascultă-ne cu bunătate rugăciunile 
şi, când te chemăm în necazurile noastre, 
dăruieşte-ne, te rugăm, ajutorul îndurării tale, 
pentru ca, mângâiaţi de venirea Fiului tău, 
să nu mai fim pângăriţi de nici o atingere a păcatului. 
Prin Domnul nostru Isus Cristos. 

ASUPRA DARURILOR
Priveşte cu îndurare, Doamne, 
la rugăciunile şi jertfele smereniei noastre 
şi ceea ce nu putem dobândi prin meritele noastre, 
dăruieşte-ne din belşugul milostivirii tale. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Judecătorul cel drept le va da cununa dreptăţii 
celor care aşteaptă cu iubire venirea lui.         Cf. 2Tim 4,8
 
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Î
ndestulaţi fiind cu această hrană sufletească, 
te rugăm cu umilinţă, Doamne, 
ca, prin participarea la tainele sfinte, 
să ne înveţi să privim cu înţelepciune cele pământeşti 
şi să năzuim spre cele cereşti. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Utopia timpurilor mesianice descrisă de Isaia vrea să ne pună în sintonie cu atitudinea de speranţă necesară pentru a trăi Adventul. “Lupul va locui împreună cu mielul, junca se va duce la păscut împreună cu ursoaica...”. Numai speranţa poate să facă să se nască în noi o inimă disponibilă, umilă şi simplă, capabilă să primească şi să împărtăşească darul Tatălui care ni-l descoperă şi ni-l oferă pe Fiul său.

LECTURA I
Se va odihni peste el Duhul Domnului.
Citire din cartea profetului Isaia 11,1-10

1 În ziua aceea
va ieşi o mlădiţă din trunchiul lui Iese
şi un vlăstar se va ridica din rădăcinile lui.
2 Se va odihni peste el Duhul Domnului:
duhul înţelepciunii şi al înţelegerii,
duhul sfatului şi al tăriei,
duhul ştiinţei şi al fricii de Domnul.
3 Îşi va găsi bucuria în teama de Domnul;
nu va judeca după aparenţa ochilor
şi nu va lua hotărâri după cele auzite cu urechea.
4 Îi va judeca pe cei săraci cu dreptate
şi va lua hotărâri cu nepărtinire pentru cei nevoiaşi ai ţării.
Va lovi pământul cu toiagul gurii sale
şi îl va ucide pe cel nelegiuit cu suflarea buzelor sale.
5 Dreptatea va fi cingătoarea coapselor sale
şi fidelitatea, cingătoarea mijlocului său.
6 Atunci, lupul va sta cu mielul
şi leopardul se va culca împreună cu iedul;
viţelul, puiul de leu şi animalele îngrăşate vor fi împreună
şi un copilaş le va călăuzi.
7 Vaca şi ursoaica vor paşte împreună
şi puii lor se vor culca la un loc.
Leul va mânca paie ca boul.
8 Copilul alăptat se va juca la gaura viperei
şi cel înţărcat îşi va întinde mâna
în vizuina năpârcii.
9 Nu vor face rău şi nicio pagubă
pe tot muntele meu cel sfânt;
căci pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului,
aşa cum apele acoperă fundul mării.
10 În ziua aceea, rădăcina lui Iese
va fi ca un steag pentru popoare;
pe el îl vor căuta neamurile
şi locuinţa lui va fi glorioasă.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 71(72),1-2.7-8.12-13.17 (R.: cf. 7)

R
.: În zilele lui, va înflori dreptatea
şi multă pace.

1 Dumnezeule, dăruieşte-i regelui judecăţile tale
şi înzestrează-l pe fiul regelui cu dreptatea ta!
2 Şi el va judeca poporul tău cu dreptate
şi pe săracii tăi, cu judecată. R.

7 În zilele lui, va înflori dreptatea şi multă pace,
până când va fi luna.
8 El va domni de la o mare la alta
şi de la Râu până la marginile pământului. R.

12 El îl va elibera pe săracul care strigă
şi pe sărmanul care este lipsit de ocrotire.
13 Va avea milă de cel sărac şi de cel sărman
şi va mântui sufletele sărmanilor. R.

17 Numele lui să fie binecuvântat în veci,
cât va fi soarele să dăinuiască numele lui.
În el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului
şi toate neamurile îl vor preamări. R.

ALELUIA
(Aleluia) Iată, Domnul nostru vine cu putere,
el va lumina ochii slujitorilor săi. (Aleluia)

EVANGHELIA
Isus a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 10,21-24

21 În ceasul acela,
Isus a tresăltat de bucurie în Duhul Sfânt
şi a spus:
„Te preamăresc pe tine, Tată,
Domn al cerului şi al pământului,
pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi
şi le-ai descoperit celor mici.
Da, Tată, pentru că aceasta a fost plăcerea ta.
22 Toate mi-au fost date de Tatăl meu
şi nimeni nu ştie cine este Fiul, decât Tatăl,
nici cine este Tatăl, decât Fiul
şi acela căruia Fiul vrea să-i reveleze”.
23 Apoi, întorcându-se către discipoli, le-a spus aparte:
„Fericiţi ochii care văd ceea ce vedeţi voi,
24 căci vă spun:
mulţi profeţi şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi,
şi n-au văzut,
şi să audă ceea ce auziţi voi, şi n-au auzit”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 11,1-10; Ps 71; Lc 10,21-24

Adventul este timpul speranţei şi al aşteptării. Noi aşteptăm arătarea Domnului şi liturgia vrea să ne transmită dorinţa unei cunoaşteri mai intime şi mai profunde despre el. Acum ni se promite cunoaşterea Domnului, o cunoaştere care acoperă totul aşa cum apele acoperă marea.

Isus spune: „Fericiţi ochii care văd cele ce vedeţi voi”. El le spune cuvintele acestea ucenicilor şi Biserica, propunându-ne acest text, vrea să trezească în noi dorinţa de a deschide ochii pentru a-l recunoaşte pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, care va veni în trup.

Spiritualitatea întrupării poate să fie destul de echivocă. Există multe moduri de a înţelege întruparea, de a insista asupra întrupării, uneori inspirate de dorinţe naturale, de satisfacere egoistă. Isus nu a venit în trup în acest sens. Nu trebuie să uităm niciodată că întruparea are scopul de a răstigni trupul cu dorinţele sale, cum spune sfântul Paul.

Şi Isus nu s-a oprit la întrupare, a mers până la cruce, pentru a transforma trupul nostru muritor. Nu a venit pentru a ne aduce carnea. Ea exista deja. A venit să ne aducă Spiritul, şi Spiritul B spune sfântul Paul B trebuie să ne ajute să ne mortificăm faptele cărnii. „Se va odihni peste el Duhul Domnului B spune Isaia B duhul ştiinţei şi al înţelepciunii, duhul sfatului şi al tăriei, duhul cunoaşterii şi al fricii de Domnul”: adică ceea ce noi aşteptăm de la Isus sunt darurile Duhului său.

Şi totuşi, trebuie să căutăm semnificaţia întrupării, trebuie să ne unim cu Cristos în această acţiune de întrupare. El acceptă trupul ca mijloc de solidarizare, în umilinţă şi în sărăcie. Isus nu a refuzat să devină trup pentru că a voit să fie solidar cu noi, pentru a fi cu noi, pentru a ne mântui. El este acela care-l va salva pe sărmanul care strigă şi pe nenorocitul care nu găseşte ajutor, care va avea milă de cel slab şi de cel sărac, cum am citit în psalmul în care se regăseşte cuvântul lui Isaia: „Va judeca pe cei săraci cu dreptate şi va hotărî cu nepărtinire asupra sărmanilor din ţară”.

Fiul lui Dumnezeu, care ni-l face cunoscut pe Tatăl, este omul Isus, care s-a făcut asemenea fraţilor săi, care şi-a asumat suferinţa pentru a fi capabil să-l înţeleagă. Şi astfel, el ne pune în gardă în faţa unei false spiritualizări. Cu multă uşurinţă suntem tentaţi să respingem trupul, pentru că el se opune unui anume orgoliu al spiritului; noi am vrea să trăim numai în mod spiritual, dar Isus, venind între noi, nu a acceptat acest mod fals de a trăi în spirit. El a luat condiţia noastră umană în umilinţa sa, a luat un trup capabil de a suferi, a venit între cei mici şi săraci.

Şi în acest fel, el ni l-a revelat pe Dumnezeu, nu cu semne în cer cum cereau fariseii, ci cu bunătatea faţă de cei bolnavi, cu preocuparea plină de răbdare de a explica lucrurile celor cu inima mai puţin disponibilă, cu simplitate, cu plăcerea de a rămâne cu noi pentru a ne arăta iubirea Tatălui. El ne trezeşte interesul sincer pentru tot ceea ce înseamnă viaţa oamenilor, nu pentru a găsi în ea ceea ce satisface egoismul nostru, ci pentru a găsi mijlocul de a realiza comuniunea cu ceilalţi.

„Fericiţi ochii care văd ceea ce vedeţi voi”. Isus a trebuit să o spună pentru că poporul nu aştepta manifestări de acest tip. Poporul aştepta un Mesia glorios, şi iată, în schimb, un Mesia umil, simplu, în toate asemenea oamenilor, care manifestă bunătatea lui Dumnezeu, iubirea generoasă a lui Dumnezeu.

Să cerem sfintei Fecioare Maria să ne ajute să înţelegem mai mult misterul întrupării, să ne îndepărtăm de falsele interpretări şi să ne situăm pe drumul iubirii umile, concrete, cum ea a trăit-o pentru Fiul ei, Isus, conducându-l la integrarea în societatea umană în micul sat Nazaret, educându-l într-un mod atât de uman şi, în acelaşi timp, atât de divin.

La fel şi noi, datorită întrupării, vom putea să-l primim pe Duhul lui Cristos şi să-l comunicăm lumii.