en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Sf. Damasus I, pp. *

 Liturghierul Roman

Luni din Săptămân a II-a din Advent

Ant. la intrare 
Auziţi, neamuri, cuvântul Domnului 
şi vestiţi-l până la marginile pământului: 
Iată, Mântuitorul nostru va veni; 
nu vă mai temeţi!         Cf. Ier 31,10; Is 35,4 
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Să se înalţe, Doamne, 
rugăciunea noastră înaintea feţei tale, 
pentru ca, prin dorinţe şi fapte tot mai sfinte, 
să ne pregătim pentru celebrarea marelui mister 
al întrupării Fiului tău unul-născut. 
El, care, fiind Dumnezeu. 
 
ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, 
primeşte darurile pe care ţi le aducem 
şi pe care le avem de la bunătatea ta. 
Tu, care ne învredniceşti astăzi să celebrăm aceste taine, 
fă-le pentru noi chezăşie a mântuirii veşnice. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Vino, Doamne, să ne vizitezi cu pace, 
ca să ne bucurăm din toată inima în faţa ta.         Cf. Ps 105,4-5; Is 38,3 

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
T
e rugăm, Doamne, 
ca tainele la care am luat parte să ne fie de folos, 
învăţându-ne, încă din această viaţă trecătoare, 
să iubim cele cereşti şi să căutăm mereu cele ce dăinuie veşnic. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Este suficient un cuvânt pentru a-l ridica pe cineva. Este suficient cu mult mai puţin pentru a-l face să cadă. Cuvântul lui Dumnezeu repune bărbatul şi femeia în picioare. În schimb păcatul sufocă acest cuvânt. Isus vine pentru a ne elibera de muţenia păcatului şi pentru a ne converti, pentru a ne face persoane libere, reconciliate.

LECTURA I
Dumnezeu vine şi vă va mântui.
Citire din cartea profetului Isaia 35,1-10

1 Să tresalte de bucurie pustiul şi pământul uscat;
să se veselească stepa
şi să înflorească precum trandafirul!
2 Va înflori şi se va veseli cu bucurie şi strigăt;
i se vor da gloria Libanului,
măreţia Carmelului şi a Şaronului.
Vor vedea gloria Domnului,
măreţia Dumnezeului nostru.
3 „Întăriţi mâinile slăbite
şi îndreptaţi genunchii care se clatină!
4 Spuneţi celor slabi de inimă:
Fiţi tari şi nu vă temeţi!
Iată Dumnezeul vostru!
Vine răzbunarea, răsplata lui Dumnezeu.
El vine şi vă va mântui”.
5 Atunci se vor deschide ochii orbilor
şi urechile surzilor se vor destupa.
6 Atunci şchiopul va sări ca un cerb
şi limba celui mut va striga de bucurie.
Căci vor ţâşni ape în pustiu
şi râuri, în stepă.
7 Ţinutul uscat va deveni un lac,
iar pământul însetat, izvoare de apă;
în cuibul unde se adăpostea şacalul va fi stuf şi papură.
8 Acolo va fi o stradă şi un drum,
iar drumul se va numi „Drumul cel Sfânt”:
cei impuri nu-l vor străbate,
ci va fi un drum pe care Domnul va merge,
iar nebunul nu se va rătăci.
9 Acolo nu va fi niciun leu
şi nici vreun animal feroce:
niciunul nu va urca şi nu se va găsi acolo.
Doar cei răscumpăraţi vor merge.
10 Cei eliberaţi de Domnul se vor întoarce
şi vor veni în Sion cu strigăte de bucurie.
O veselie fără de sfârşit va coborî asupra lor,
bucuria şi veselia îi vor urma,
iar amărăciunea şi suspinul se vor îndepărta.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 84(85),9ab-10.11-12.13-14 (R.: Is 35,4d)

R
.: Iată Dumnezeul vostru!
El vine şi vă va mântui.

9ab Voi asculta ce zice Domnul Dumnezeu:
El vorbeşte de pace poporului său şi credincioşilor săi.
10 Mântuirea este aproape de cei care se tem de el
şi gloria lui va locui pe pământul nostru. R.

11 Îndurarea şi adevărul se vor întâlni,
dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa;
12 adevărul va răsări din pământ
şi dreptatea va coborî din ceruri. R.

13 Domnul îşi va revărsa bunătatea
şi pământul îşi va aduce roadele sale.
14 Dreptatea va merge înaintea lui
şi-i va călăuzi paşii pe cale. R.

ALELUIA
(Aleluia) Iată, vine Împăratul, Stăpânitorul lumii;
el va sfărâma jugul robiei noastre. (Aleluia)

EVANGHELIA
Astăzi am văzut lucruri minunate.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Luca 5,17-26

17 Într-una din zile,
pe când Isus învăţa,
şedeau şi unii farisei şi învăţaţi ai Legii,
care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii
şi din Ierusalim;
iar puterea Domnului era cu el
ca să vindece.
18 Şi iată, câţiva bărbaţi care purtau pe un pat
un om ce era paralizat
căutau să-l aducă şi să-l pună înaintea lui!
19 Şi, negăsind pe unde să-l ducă până la el
din cauza mulţimii,
urcându-se pe acoperiş,
l-au lăsat printre olane cu patul până în mijloc,
în faţa lui Isus.
20 Văzând credinţa lor, a zis:
„Omule, păcatele îţi sunt iertate!”
21 Cărturarii şi fariseii au început să discute:
„Cine este acesta care rosteşte blasfemii?
Cine poate să ierte păcatele,
în afară de singur Dumnezeu?”
22 Dar Isus, cunoscând gândurile lor,
răspunzând, le-a zis:
„La ce vă gândiţi în inimile voastre?
23 Ce este mai uşor:
a spune «Păcatele îţi sunt iertate!»
sau a spune «Ridică-te şi umblă!»?
24 Însă ca să ştiţi că Fiul Omului
are puterea de a ierta păcatele pe pământ
– i-a spus omului paralizat –,
îţi zic: ridică-te, ia-ţi patul şi du-te la casa ta!”
25 Şi îndată paraliticul s-a ridicat înaintea lor,
a luat patul pe care zăcuse şi s-a dus acasă,
glorificând-l pe Dumnezeu.
26 Uluirea i-a cuprins pe toţi
şi-l glorificau pe Dumnezeu
şi spuneau plini de teamă:
„Astăzi am văzut lucruri minunate”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 35,1-10; Ps 84; Lc 5,17-26

Lecturile de astăzi ne prezintă mântuirea ca o întâlnire. „Dumnezeu vine ca să vă mântuiască”, spune Isaia, şi noi trebuie să mergem în întâmpinarea lui pe calea pe care el însuşi o pregăteşte: „Se va croi o cale, un drum care se va numi calea cea sfântă; cel întinat nu va călca pe eaY dar numai cei răscumpăraţi vor merge pe ea”. Şi psalmul vorbeşte despre o întâlnire: „Mila şi adevărul se vor întâlni, dreptatea şi pacea se vor îmbrăţişa”.

Dar ca să poţi merge în întâmpinarea cuiva, trebuie să poţi umbla: iată pentru ce lecturile insistă asupra vindecării celor care nu pot să meargă: „Cel şchiop va sări precum cerbul”. „Scoală-te şi du-te acasă”.

Într-adevăr când există dorinţa de a întâlni o persoană dragă, cineva care nu poate să meargă se află într-o mare mizerie, într-o mare strâmtorare. Dar evanghelia ne dă o lecţie de profund optimism: tocmai nevoile noastre ne determină să-l căutăm pe Domnul, şi acest lucru e un mare câştig. Dacă omul din evanghelie nu ar fi fost paralizat, probabil nu l-ar fi întâlnit pe Cristos. În schimb, împins de mizeria sa, a venit, a forţat situaţia, a învins dificultăţile pentru că nu-şi putea imagina o altă rezolvare decât prin intervenţia Domnului. Şi Isus a luat-o înaintea cererii sale şi chiar a depăşit aşteptările: „Omule, ţi se iartă păcatele”.

Noi trebuie să mergem în întâmpinarea Domnului, dar cum o vom face din moment ce nu putem merge deoarece suntem paralizaţi sufleteşte? Trebuie să facem asemenea paraliticului din evanghelie: să găsim un remediu paraliziei noastre. Şi acest remediu se găseşte numai în credinţa în cuvântul puternic al Domnului. Numai Fiul Omului, Isus, are puterea să ierte păcatele, să facă să meargă acela care în sufletul său e blocat de paralizie.

Numai cu Isus putem să mergem în întâmpinarea sa. Şi aceasta e tocmai atitudinea noastră în Advent. Ştim bine că singuri nu putem merge în întâmpinarea Domnului: numai alături de el mergem în întâmpinarea lui. A merge e un act pe care el ni-l oferă şi pe care noi i-l dăm lui. El, prin cuvântul său şi prin iubirea sa, ne dă puterea să mergem şi noi, sprijiniţi de darul său; mergem spre el, îi dăm acţiunile noastre, suntem uniţi cu el în drumul nostru. Şi aceasta e fericirea noastră în timpul Adventului: să mergem cu Domnul spre o întâlnire mai clară, mai explicită cu el.