en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 februarie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 25 februarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Cezar, medic
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Post
Liturghie proprie, Credo, prefațã proprie
violet, II
Lectionar
Gen '22,1-2.9a.10-13.15-18: Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Ps 115: Voi umbla înaintea Domnului pe pãmântul celor vii.
Rom 8,31b-34: Dumnezeu nu l-a cruțat pe propriul sãu Fiu.
Mc 9,2-10: Acesta este Fiul meu cel iubit.
 

 

Sfintii zilei

Ss. Fc. Maria de la Guadalupe *; Epimah şi Alexandru, m.

 Liturghierul Roman

Marţi din Săptămâna a II-a din Advent

Ant. la intrare 
Iată, Domnul va veni şi toţi sfinţii lui împreună cu el; 
şi va fi în ziua aceea lumină mare.         Cf. Zah 14,5.7 
 
RUGĂCIUNEA ZILEI
Dumnezeule, care ai vestit până la marginile pământului, 
mântuirea ta, dă-ne, te rugăm, harul 
să aşteptăm cu bucurie slava naşterii Fiului tău. 
El, care, fiind Dumnezeu.

ASUPRA DARURILOR
Priveşte cu îndurare, Doamne, 
la rugăciunile şi jertfele smereniei noastre 
şi ceea ce nu putem dobândi prin meritele noastre, 
dăruieşte-ne din belşugul milostivirii tale. 
Prin Cristos, Domnul nostru. 

Ant. la Împărtăşanie 
Judecătorul cel drept le va da cununa dreptăţii 
celor care aşteaptă cu iubire venirea lui.         Cf. 2Tim 4,8
 
DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Î
ndestulaţi fiind cu această hrană sufletească, 
te rugăm cu umilinţă, Doamne, 
ca, prin participarea la tainele sfinte, 
să ne înveţi să privim cu înţelepciune cele pământeşti 
şi să năzuim spre cele cereşti. 
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Isus opune comportamentului fariseilor, care erau siguri de sine şi închişi în conceptul lor de dreptate, bucuria lui Dumnezeu care preferă convertirea unui păcătos în locul complăcerii celui drept, care se consideră bun şi de aceea nu-şi dă seama de necesitatea de a înainta. Creştinul şi fiecare comunitate creştină trebuie să împărtăşească preocuparea Tatălui pentru cei care sunt departe.

LECTURA I
Dumnezeu mângâie poporul său.
Citire din cartea profetului Isaia 40,1-11

1 Aşa spune Dumnezeul vostru:
„«Mângâiaţi, mângâiaţi-l pe poporul meu!»
2 Vorbiţi la inimă Ierusalimului
şi spuneţi-i că suferinţa lui s-a terminat,
că nelegiuirea sa a fost răscumpărată,
pentru că a fost luat din mâna Domnului
dublul pentru păcatele sale”.
3 Un glas strigă:
„În pustiu pregătiţi calea Domnului,
îndreptaţi în loc neumblat o cale pentru Dumnezeul nostru!
4 Orice vale va fi înălţată,
orice munte şi orice deal vor fi nivelate,
ce este strâmb va fi îndreptat,
iar ce este colţuros va fi netezit”.
5 Atunci se va descoperi gloria Domnului
şi toate făpturile o vor vedea împreună,
căci gura Domnului a vorbit.
6 Un glas zice: „Strigă!”,
dar a răspuns: „Ce să strig?”
Orice făptură este ca iarba
şi toată frumuseţea ei este ca floarea câmpului.
7 Iarba se usucă, floarea se ofileşte,
pentru că Duhul Domnului suflă peste ele;
cu adevărat, poporul este ca iarba.
8 Iarba se usucă, floarea se ofileşte,
dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pentru totdeauna.
9 Suie-te pe un munte înalt, mesageră a Sionului;
ridică-ţi cu putere glasul, mesageră a Ierusalimului;
ridică-l, nu te teme!
Spune cetăţilor lui Iuda:
„Iată Dumnezeul vostru!”
10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere
şi braţul lui stăpâneşte!
Iată, răsplata lui este cu el
şi faptele sale sunt înaintea lui!
11 Ca un păstor îşi va paşte turma:
cu braţul lui va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său,
iar pe cele care alăptează le va conduce cu grijă.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 95(96),1-2.3 şi 10ac.11-12.13 (R.: cf. Is 40,9-10)

R
.: Iată, Dumnezeul nostru
va veni cu putere.

1 Cântaţi-i Domnului un cântec nou!
Cântaţi-i Domnului, toţi locuitorii pământului!
2 Cântaţi-i Domnului, binecuvântaţi numele lui!
Vestiţi din zi în zi mântuirea lui. R.

3 Vestiţi printre neamuri gloria lui,
tuturor popoarelor, minunile sale!
10ac Spuneţi printre neamuri: „Domnul stăpâneşte!”
El va judeca popoarele cu dreptate. R.

11 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul,
să vuiască marea şi tot ce cuprinde ea!
12 Să se bucure câmpiile şi tot ce este pe ele,
să tresalte de bucurie toţi copacii pădurilor. R.

13 Să se bucure în faţa Domnului care vine,
pentru că vine să judece pământul!
El va judeca lumea cu dreptate
şi popoarele, în adevărul său. R.

ALELUIA
(Aleluia) Se apropie ziua Domnului;
iată, el vine să ne mântuiască! (Aleluia)

EVANGHELIA
Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri:
să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 18,12-14

12 În acel timp,
Isus le-a spus discipolilor săi:
„Ce părere aveţi?
Dacă un om are o sută de oi
şi se rătăceşte una dintre ele,
oare nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă pe munte
şi se duce să o caute pe cea rătăcită?
13 Şi, dacă se întâmplă să o găsească,
adevăr vă spun că se bucură pentru ea
mai mult decât pentru cele nouăzeci şi nouă,
care nu se rătăciseră.
14 Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri:
să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

Is 40,1-11; Ps 95; Mt 18,12-24

Astăzi putem gusta bunătatea Domnului. „Mângâiaţi, mângâiaţi poporul meu!” Putem fi trişti, descurajaţi din diferite motive, dar trebuie să credem că Domnul vine şi că noi putem să fim consolaţi de bunătatea lui. Isaia invită la evanghelizare: „Suie-te pe muntele cel mai înalt, tu, care aduci vestea cea bunăY„. Şi de aici vine cuvântul „evanghelie”, adică „vestea cea bună”. Care este vestea cea bună? „Iată-l pe Dumnezeul vostru! Iată, Domnul Dumnezeu vineY„. Vine cu putere şi cu bunătate, ca un păstor plin de tandreţe, care „poartă mieluşeii la piept şi pe oile care alăptează le conduce la odihnă”.

Isus şi-a aplicat sieşi această imagine: el este bunul păstor care nu numai că împlineşte gesturi pline de iubire, ci îşi dă şi viaţa pentru oile sale.

În textul evangheliei, Isus descoperă blândeţea şi umilinţa inimii sale, expresie a fiinţei intime a lui Dumnezeu: „Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte unaY„, şi ne încredinţează secretul întrupării, adică milostivirea Tatălui faţă de cei mici: „Tatăl vostru din ceruri nu vrea să se piardă vreunul dintre aceştia mici”.

Să primim speranţa nu numai pentru noi, ci şi pentru a o comunica altora. Prin această speranţă, privirea noastră e transformată, bunăvoinţa reînnoită şi întemeiată solid pe certitudinea harului pe care Domnul o pregăteşte pentru toţi şi mai ales pentru păcătoşi, oiţele rătăcite.