en-USro-RO

Inregistrare | Login
17 ianuarie 2018

Calendarul zilei

Miercuri, 17 ianuarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Anton, abate **
Liturghierul Roman
Sf. Anton, abate **
Liturghie proprie, prefaţã pentru sfinţi
alb, P, LN
Lectionar
Ef 6,10-13.18: Îmbrãcaţi-vã cu armura lui Dumnezeu; 
Ps 15:Tu, Doamne, eşti partea mea de moştenire; 
Mt 19,16-26: Dacã vrei sã fii desãvârşit, mergi, vinde ceea ce ai şi dã sãracilor şi vei avea comoarã în cer!
Meditatia zilei
Miercuri din sãptãmâna a 2-a de peste an

 

Sfintii zilei

Sf. Ilarie, ep. înv. *

 Liturghierul Roman

SĂPTĂMÂNA I DE PESTE AN


Prima duminică de peste an este înlocuită de sărbătoarea Botezului Domnului, pag.
 202.


Ant. la intrare 
Am văzut un om şezând pe tronul cel preaînalt:
mulţimea îngerilor îl adoră, cântând într-un glas:
„Iată-l pe acela a cărui stăpânire dăinuie în veac!”


RUGĂCIUNEA ZILEI
Te rugăm, Doamne,
să răspunzi cu bunătate cerească
la cererile poporului care te imploră,
ca să înţeleagă ceea ce trebuie să facă
şi să aibă puterea de a şi înfăptui.
Prin Domnul nostru Isus Cristos.


ASUPRA DARURILOR
Te rugăm, Doamne, primeşte cu bunăvoinţă
darurile pe care ţi le aduce poporul tău:
sfinţeşte-ne prin ele întreaga viaţă
şi ascultă-ne rugăciunea pe care ţi-o înălţăm cu evlavie.
Prin Cristos, Domnul nostru.


Ant. la Împărtăşanie 
Doamne, la tine este izvorul vieţii
şi în lumina ta vom vedea lumina.          Ps 35,10

sau:

Eu am venit ca să aibă viaţă,

şi să o aibă din belşug.                           In 10,10

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE

e rugăm cu umilinţă, Dumnezeule atotputernic,

să ne dai harul
ca, reînnoiţi prin tainele tale,
să te slujim precum se cuvine printr-o viaţă plăcută ţie.
Prin Cristos, Domnul nostru.

Lectionar

 Noi gesturi revoluţionare ale lui Isus din Nazaret: îl cheamã pe vameşul Matei şi mãnâncã împreunã cu pãcãtoşii. Iertarea şi milostivirea lui Dumnezeu vor fi nucleul evangheliei sale. Cine îl descoperã nu poate sã rãmânã pasiv: se converteşte, îşi schimbã viaţa, acceptã misiunea de a fi în lume mãrturisitor al milostivirii şi iertãrii.

LECTURA I
Acesta este omul despre care ţi-a vorbit Domnul,
Saul va domni peste poporul lui.
Citire din cartea întâi
a lui Samuel 9,1-4.17-19; 10,1a

9,1 În zilele acelea,
era un om din Beniamin
al cărui nume era Chiş,
fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat,
fiul lui Afiah, fiul unui om din Beniamin, bărbat puternic.
2 El avea un fiu cu numele Saul,
tânăr şi frumos,
mai frumos decât oricare dintre fiii lui Israel.
De la umeri în sus, era mai înalt decât tot poporul.
3 Odată, măgăriţele lui Chiş, tatăl lui Saul, s-au rătăcit.
Chiş i-a zis lui Saul, fiul său:
„Ia cu tine pe unul dintre slujitori,
ridică-te şi mergi să cauţi măgăriţele!”
4 Saul a trecut prin muntele lui Efraim
şi a străbătut ţinutul Şalişa, dar nu le-a găsit;
au trecut prin ţinutul Şaalim, dar nu erau acolo;
au străbătut ţara lui Beniamin, dar nu le-au găsit.
17 Samuel l-a văzut pe Saul şi Domnul i-a zis:
„Iată omul despre care ţi-am vorbit!
El va stăpâni peste poporul meu”.
18 Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porţii şi i-a zis:
„Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului!”
19 Samuel i-a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul.
Urcă înaintea mea la locul înalt
şi veţi mânca astăzi cu mine!
Dimineaţă te voi lăsa să pleci
şi-ţi voi spune tot ce ai pe inimă”.
10,1a Samuel a luat vasul cu untdelemn
şi l-a turnat pe capul lui Saul.
Apoi l-a sărutat şi i-a zis:
„Oare nu te unge Domnul
drept conducător peste moştenirea lui?”
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 20(21),2-3.4-5.6-7 (R.: 2a)

R
.: Regele se bucură, Doamne,
de puterea şi de mântuirea ta!

2 Doamne, regele se bucură de puterea ta
şi de mântuirea ta tresaltă de bucurie atât de mult!
3 Tu i-ai dat după dorinţa inimii sale
şi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. R.

4 L-ai întâmpinat cu binecuvântări alese
şi o cunună de aur curat i-ai pus pe frunte.
5 El a cerut de la tine viaţă şi tu i-ai dat-o,
lungime de zile în veac şi de-a pururi. R.

6 Slava lui este mare datorită mântuirii tale,
strălucire şi măreţie aşezi deasupra lui.
7 L-ai pus pe el ca binecuvântare pentru totdeauna;
tu l-ai umplut de bucurie înaintea feţei tale. R.

ALELUIA Lc 4,18abc
(Aleluia) „Duhul Domnului este asupra mea:
pentru aceasta m-a uns
să duc săracilor vestea cea bună;
m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea”, spune Domnul. (Aleluia)

EVANGHELIA
Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Marcu 2,13-17

 

13 În acel timp,

Isus a ieşit din nou pe ţărmul mării
şi toată mulţimea venea după el, iar el îi învăţa.
14 Trecând, l-a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, stând la postul de vamă
şi i-a zis: „Urmează-mă!”
Ridicându-se, acesta l-a urmat.
15 În timp ce era la masă în casa lui,
mulţi vameşi şi păcătoşi stăteau la masă
împreună cu Isus şi discipolii lui, pentru că mulţi îl urmau.
16 Cărturarii fariseilor,
văzând că mănâncă împreună cu păcătoşii şi vameşii,
le spuneau discipolilor lui:
„Mănâncă împreună cu vameşii şi păcătoşii?”
17 Când a auzit, Isus le-a spus:
„Nu au nevoie de medic cei sănătoşi, ci bolnavii.
Nu am venit să-i chem pe cei drepţi,
ci pe cei păcătoşi”.
Cuvântul Domnului

 Meditatia zilei

1Sam 9,1-4.10.17-19; 10,1; Ps 20; Mc 2,13-17

Prima lectură vorbeşte despre Saul, „înalt şi frumos: nici unul dintre israeliţi nu era mai frumos decât el”. El a fost primul „uns cap al lui Israel”, poporul lui Dumnezeu. În greceşte, „chrestos”, de aici „creştin”, înseamnă tocmai „uns”, care în ebraică este „mashia”, „messia”. Iată o promisiune a lui Dumnezeu, care începe şi va deveni din ce în ce mai clară în istoria lui Israel: după Saul, David va fi consacrat cu untdelemn şi, în ciuda tuturor contrarietăţilor reciproce, el îl va respecta pe Saul, tocmai pentru că este „unsul Domnului”. Această ungere indica un fel de transformare a omului pe care Dumnezeu l-a ales, dar îl lăsa subiect al tuturor limitelor şi mizeriilor morale umane şi nu putea fi transmisă. Autenticul „uns al Domnului” va fi Isus Cristos, care însă ne comunică ungerea sa, această demnitate regală care este în om capacitatea de a domina lumea după voinţa lui Dumnezeu, pentru ca toate, la sfârşit, să-i fie supuse lui.
În evanghelie vedem contrastul între modul cum Isus concepe religia şi acela al fariseilor. Fariseii vor separarea drepţilor de cei păcătoşi, şi tocmai pentru a fi drepţi, ei evită orice contact cu cei care sunt consideraţi păcătoşi, cum sunt publicanii, urâţi pentru faptul că erau perceptori de impozite în favoarea romanilor. Separarea de cei păcătoşi pentru a nu se contamina ar putea părea o atitudine raţională, dar nu şi pentru Isus, maestrul sfinţeniei. Nu numai că el nu evită contactul cu un vameş, ci el este primul care se îndreaptă spre el şi, mai mult, îl invită să facă comuniune cu el: „Urmează-mă!” Poate că fariseii ar fi înţeles ca Isus să se îndrepte spre el pentru a încerca să-l scoată din ambientul păcătos, dar separându-se el însuşi de acest ambient. Însă Isus merge la masă în casa lui şi, s-ar spune, tocmai pentru a se apropia de păcătoşi: „Mulţi vameşi şi păcătoşi s-au aşezat la masă cu Isus şi cu ucenicii săi”. Scandalul este în creştere: „De ce – se întrebau – stă el la masă împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?” Isus le răspunde: „Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci bolnavii”. El a venit pentru cei păcătoşi.
Suntem tentaţi de multe ori să ne separăm de păcătoşi, nu fizic asemenea fariseilor, ci considerându-ne mereu în afara lor. Alţii sunt păcătoşii, nu noi. Şi uităm de ceea ce spune sfântul Paul: am fost îndreptăţiţi, este adevărat, dar nu prin meritele noastre. Suntem păcătoşi justificaţi în mod gratuit, suntem păcătoşi iertaţi. Este o situaţie care trebuie să ne umple de compasiune, de milă, de recunoştinţă şi de dorinţa de a-i primi pe toţi, cum o făcea Isus, pentru a-i ajuta să devină mai buni. Şi ne situăm într-o atitudine dreaptă dacă ne aşezăm printre păcătoşi, în adevăr şi în umilinţă: numai în această condiţie Isus se va ocupa de noi. Dacă ne considerăm „sănătoşi”, dacă ne considerăm „drepţi”, ne excludem de la acţiunea sa mântuitoare.