en-USro-RO

| Login
16 iulie 2018

Lectionarul Roman

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Luni, 16 iulie 2018

Sfintii zilei
Sf. Fc. Maria de pe Muntele Carmel *
Liturghierul Roman
Luni din sãptãmâna a 15-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde (alb), III
Lectionar
Is 1,11-17: Spãlați-vã, curãțați-vã, îndepãrtați rãutatea gândurilor voastre dinaintea ochilor mei!
Ps 49: Celui care merge pe calea cea dreaptã îi voi arãta mântuirea lui Dumnezeu.
Mt 10,34-11,1: Nu am venit sã aduc pace, ci sabie.
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 15-a de peste an

FORMAT AUDIO

LECTURA I

Faţa nu mi-am întors-o de la cei care mă ocărau şi mă scuipau.

Citire din cartea profetului Isaia 50,4-7

4 Domnul mi-a dat o inimă înţeleaptă, ca să ştiu să vorbesc celor deznădăjduiţi. În fiecare dimineaţă el mă trezeşte: de dimineaţă mă trezeşte, ca să ascult ca un ucenic. 5 Domnul Dumnezeu mi-a deschis urechea, iar eu nu m-am împotrivit, nici nu m-am dat înapoi. 6 Spatele mi l-am dat spre a fi lovit, obrajii spre a fi pălmuiţi şi faţa nu mi-am întors-o de la cei care mă ocărau şi mă scuipau. 7 Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor, de aceea nu m-au doborât ocările. De aceea le-am oferit o faţă ca de cremene şi ştiu că nu voi rămâne de ruşine.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 21,8-9.17-18a.19-20.23-24 (R.: 2a)

R.: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?

8 Toţi care m-au văzut, au râs de mine,

au clătinat din cap, au strâmbat din buze:

9 „S-a încrezut în Domnul, să-l mântuiască,

să-l scape, pentru că îl iubeşte”. R.

 

17 Iată, o mulţime de câini mă împresoară,

o ceată de nelegiuiţi dau târcoale în jurul meu;

mi-au străpuns mâinile şi picioarele,

18 îmi pot număra toate oasele. R.

 

19 Îşi împart hainele mele între ei

şi trag la sorţi pentru haina mea.

20 Dar tu, Doamne, nu te îndepărta,

tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu. R.

 

23 Voi vesti fraţilor mei numele tău,

te voi lăuda în mijlocul adunării.

24 Cei care vă temeţi de Domnul, aduceţi-i laudă,

toată seminţia lui Iacob, lăudaţi-l. R.

 

LECTURA A II-A

S-a înjosit pe sine; de aceea şi Dumnezeu l-a înălţat.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 2,6-11

Fraţilor, 6 Isus Cristos rămânând Dumnezeu, nu a ţinut cu orice preţ să apară egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a înjosit pe sine luând firea sclavului şi devenind asemenea oamenilor. După înfăţişare era considerat un om ca toţi ceilalţi. 8 S-a umilit, făcându-se ascultător până la moarte şi încă moartea pe cruce. 9 De aceea şi Dumnezeu l-a înălţat şi i-a dăruit un nume, care este mai presus decât orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus, toată făptura în cer, pe pământ şi în adâncuri să-şi plece genunchiul 11 şi orice limbă să proclame spre mărirea lui Dumnezeu Tatăl: Isus Cristos este Domnul!

Cuvântul Domnului

EVANGHELIA

Căutau să-i întindă o cursă, ca să-l poată aresta şi condamna la moarte.

Patima Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 14,1–15,47

E. 1 După două zile urma Paştele; arhiereii şi cărturarii căutau să-i întindă o cursă ca să-l poată aresta şi condamna la moarte, 2 dar îşi ziceau:

A. „Nu în zi de sărbătoare, ca nu cumva să se facă tulburare în popor”.

 

Mi-a uns mai înainte trupul spre îngropare.

 

E. 3 Isus se afla în Betania în casa lui Simon leprosul. În timp ce stătea la masă a venit o femeie cu un vas de alabastru plin cu parfum de nard fin, foarte scump. A spart vasul şi a turnat parfumul pe capul lui. 4 Atunci, unii s-au indignat în sine şi au zis:

A. „Pentru ce s-a făcut risipa aceasta de parfum? 5 Căci s-ar fi putut vinde parfumul acesta cu mai mult de trei sute de dinari, pentru a fi dat săracilor”.

E. Şi o criticau.

6 Dar Isus a spus:

† „Daţi-i pace! Pentru ce o supăraţi? A făcut o faptă bună pentru mine. 7 Pe săraci îi aveţi totdeauna printre voi şi, când veţi vrea, veţi putea să-i ajutaţi, dar pe mine nu mă veţi avea totdeauna. 8 Ea a făcut tot ce putea face; mi-a uns trupul de mai înainte spre îngropare. 9 Vă spun adevărul: oriunde se va predica evanghelia aceasta, în toată lumea se va povesti în amintirea ei şi ceea ce a făcut ea”.

 

I-au făgăduit lui Iuda Iscarioteanul, că-i vor da bani.

 

E. 10 Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, a mers la arhierei ca să li-l vândă pe Isus. 11 Aceştia, auzindu-l, s-au bucurat şi i-au promis că-i vor da bani. De atunci el căuta un prilej potrivit ca să-l dea pe mâna lor.

 

Unde este locul în care să mănânc Paştele cu ucenicii mei?

 

12 În ziua întâi a sărbătorii Azimelor, când se jertfea mielul de Paşti, ucenicii l-au întrebat pe Isus:

A. „Unde vrei să mergem să-ţi pregătim masa de Paşti?”

E. 13 Isus a trimis doi dintre ucenicii săi, zicându-le:

† „Mergeţi în oraş???: acolo vă va ieşi în cale un om purtând un urcior cu apă; 14 luaţi-vă pe urma lui şi unde va intra spuneţi stăpânului casei: «Învăţătorul ne-a trimis să te întrebăm: unde este o sală în care aş putea să iau masa cu ucenicii mei?» 15 Şi el vă va arăta o încăpere mare, la etaj, cu masa gata aşternută. Acolo să ne pregătiţi”.

E. 16 Ucenicii au plecat şi, ajungând în oraş, totul s-a petrecut după cum li se spusese. Acolo au pregătit masa de Paşti.

 

Unul dintre voi, care mănâncă împreună cu mine, mă va vinde.

 

17 Când s-a înserat, Isus a venit cu cei doisprezece. 18 Pe când şedeau la masă şi mâncau, Isus a spus:

† „Vă spun adevărul: unul dintre voi, care mănâncă împreună cu mine, mă va vinde”.

E. 19 Ei au fost cuprinşi de întristare şi au început să-l întrebe unul după altul:

A. „Nu cumva sunt eu?”

E. 20 Isus le-a răspuns:

† „Unul dintre voi doisprezece, care mănâncă din acelaşi blid cu mine. 21 Fiul Omului merge precum este scris despre el, dar vai de omul care îl va trăda pe Fiul Omului! Mai bine era pentru acel om dacă nu s-ar fi născut”.

 

Acesta este trupul meu.

Acesta este sângele meu al Noului Testament.

 

E. 22 În timp ce stăteau la masă, Isus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o lor, zicând:

† „Luaţi, acesta este trupul meu”.

E. 23 Apoi, luând paharul şi mulţumind, l-a dat lor şi au băut din el toţi. 24 El le-a zis:

† „Acesta este sângele meu, sângele noului legământ, vărsat pentru toţi. 25 Vă spun adevărul: nu voi mai bea din rodul viţei de vie până în ziua în care voi bea un vin nou în împărăţia lui Dumnezeu”.

 

Înainte de a fi cântat cocoşul de două ori,tu de trei ori te vei lepăda de mine.

 

E. 26 După ce au cântat psalmii de mulţumire, au plecat spre Muntele Măslinilor. 27 Isus le-a spus:

† „Toţi veţi avea un prilej de poticnire în noaptea aceasta, căci este scris: «Voi bate păstorul şi se vor împrăştia oile». 28 După ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea”.

E. 29 Atunci Petru i-a zis:

A. „Chiar dacă toţi se vor poticni, eu nu”.

E. 30 Isus i-a răspuns:

† „Îţi spun adevărul: astăzi, chiar în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoşul de două ori, tu de trei ori te vei lepăda de mine”.

E. 31 Dar Petru spunea cu şi mai multă tărie:

A. „Chiar dacă ar trebui să mor cu tine, nu mă voi lepăda de tine”.

E. Şi toţi ziceau la fel.

 

A început să se înspăimânte şi să se întristeze.

 

32 Au ajuns la o grădină numită Ghetsemani. Isus a spus ucenicilor săi:

† „Staţi aici cât timp mă voi ruga”.

E. 33 A luat cu el pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan şi a început a se întrista şi nelinişti. 34 Şi le-a spus:

† „Sufletul meu este cuprins de o tristeţe de moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi”.

E. 35 Iar el, îndepărtându-se puţin, s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a rugat, dacă este cu putinţă, să se îndepărteze de la el ceasul acela.

36 El spunea:

† „Abba, Părinte, toate îţi sunt cu putinţă: îndepărtează de la mine paharul acesta: totuşi facă-se nu ce vreau eu, dar ceea ce vrei tu”.

E. 37 Apoi s-a întors la ei şi i-a găsit dormind. Isus i-a spus lui Petru:

† „Simon, dormi? N-ai fost în stare să veghezi măcar un ceas?

38 Vegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită. Căci duhul este râvnic şi trupul este neputincios”.

E. 39 S-a dus iarăşi şi s-a rugat cu aceleaşi cuvinte. 40 Întorcându-se, din nou i-a găsit dormind, căci ochii le erau grei de somn şi nu ştiau ce să-i răspundă. 41 A venit a treia oară şi le-a spus:

† „De acum puteţi să dormiţi şi să vă odihniţi. Gata, a sosit ceasul;

iată, Fiul Omului va fi dat în mâinile păcătoşilor. 42 Sculaţi-vă, să mergem! Iată, cel care mă va vinde este aproape”.

 

Arestaţi-l şi duceţi-l sub pază.

 

E. 43 Pe când vorbea Isus, a venit Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece, urmat de o mulţime mare înarmată cu săbii şi ciomege,

trimisă de arhierei, de cărturari şi de bătrâni; 44 trădătorul le dăduse un semn zicând:

A. „Pe care îl voi săruta, acela este. Arestaţi-l şi duceţi-l sub pază”.

E. 44 Cum a ajuns, s-a apropiat de Isus şi i-a zis:

A. „Învăţătorule”.

E. Şi l-a sărutat. 46 Ceilalţi au pus mâna pe Isus şi l-au arestat.

47 Unul dintre cei care stăteau lângă el, scoţând sabia, l-a lovit pe slujitorul arhiereului şi i-a tăiat urechea. 48 Isus le-a zis:

† „Aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege să mă prindeţi ca pe un tâlhar.

49 În fiecare zi eram printre voi în templu, învăţându-vă, şi nu m-aţi arestat. Dar trebuie să se împlinească Scripturile”.

E. 50 Atunci ucenicii l-au părăsit şi au fugit. 51 Un tânăr, înfăşurat numai cu un giulgiu, mergea în urma lui Isus; 52 au pus mâna pe el. El însă lăsând giulgiul, a fugit fără nimic pe el.

 

Tu eşti Cristos, Fiul Celui Binecuvântat?

 

53 Pe Isus l-au dus la marele preot şi s-au adunat acolo toţi arhiereii, bătrânii şi cărturarii. 54 Petru îl urmase pe Isus de departe până în curtea interioară a palatului marelui preot şi şedea împreună cu slugile, încălzindu-se la foc. 55 Arhiereii şi tot sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să-l poată condamna la moarte, dar nu găseau. 56 De fapt mulţi dădeau mărturii false împotriva lui,

dar mărturiile lor nu se potriveau între ele. 57 Unii s-au ridicat şi au dat împotriva lui această mărturie falsă:

A. 58 „Noi l-am auzit zicând:

«Voi dărâma acest templu făcut de mână de om şi în trei zile voi clădi altul nefăcut de mână de om»”.

E. 59 Dar nici în această privinţă mărturia lor nu era la fel. 60 Atunci marele preot s-a ridicat în mijlocul lor şi l-a întrebat pe Isus:

A. „Nu răspunzi nimic la mărturiile pe care le depun împotriva ta?”

E. 61 Dar el tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot l-a întrebat din nou:

A. 62 „Eşti tu Mesia, Fiul Celui Binecuvântat?”

E. Isus a spus:

† „Eu sunt; îl veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului”.

E. 63 Marele preot, sfâşiindu-şi hainele, a zis:

A. „Ce ne mai trebuie martori? 64 Aţi auzit blasfemia; ce părere aveţi?”

E. Şi toţi au hotărât că merită moartea. 65 Atunci au început să-l scuipe şi acoperindu-i faţa, îl loveau cu pumnii, zicându-i:

A. „Ghiceşte, profetule!”

E. Şi slugile îl băteau cu palmele.

 

Nu-l cunosc pe omul despre care îmi vorbeşti.

 

66 Pe când Petru stătea jos în curte, a venit una dintre servitoarele marelui preot. 67 Văzându-l pe Petru, încălzindu-se, s-a uitat la el şi i-a zis:

A. „Şi tu erai cu Isus Nazarineanul”.

E. 68 El însă a tăgăduit, zicând:

A. „Nu ştiu, nici nu înţeleg ce vrei să spui”.

E. Apoi a ieşit în pridvor; atunci a cântat cocoşul. 69 Slujnica, văzându-l, a început iarăşi să zică celor de faţă:

A. „Şi acesta este dintre ei”.

E. 70 Iar el a tăgăduit din nou. După puţin timp, cei de faţă i-au zis lui Petru:

A. „Cu siguranţă că eşti dintre ei, căci eşti galileean”.

E. 71 Atunci el a început să se blesteme şi să jure:

A. 72 „Nu-l cunosc pe omul acesta despre care îmi vorbiţi”.

E. Şi îndată a cântat cocoşul a doua oară. Atunci Petru şi-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: „Înainte de a cânta cocoşul de două ori, tu de trei ori te vei lepăda de mine”. Şi a izbucnit în plâns.

 

Vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?

 

E. 15,1 Dis-de-dimineaţă, arhiereii, ţinând sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul, l-au legat pe Isus, l-au dus şi l-au predat lui Pilat. 2 Pilat l-a întrebat:

A. „Tu eşti regele iudeilor?”

E. Iar el a răspuns:

† „Da, aşa este”.

E. 3 Iar arhiereii îl învinuiau de multe. 4 Pilat l-a întrebat din nou:

A. „Nu răspunzi nimic? Iată câte învinuiri aduc împotriva ta”.

E. 5 Dar Isus nu a mai răspuns nimic, încât Pilat se mira. 6 La fiecare sărbătoare a Paştelui le elibera un deţinut pe care îl cerea poporul. 7 Pe atunci se afla la închisoare unul cu numele Baraba, arestat împreună cu nişte răzvrătiţi, care într-o răscoală săvârşiseră o crimă. 8 Mulţimea, venind sus, a cerut de la Pilat favorul pe care li-l făcea de obicei. 9 Pilat i-a întrebat:

A. „Vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”

E. 10 Fiindcă ştia că arhiereii îl dăduseră pe mâna lui din invidie. 11 Dar arhiereii au aţâţat mulţimea ca să ceară eliberarea lui Baraba. 12 Pilat i-a întrebat din nou:

A. „Ce să fac atunci cu acela pe care voi îl numiţi regele iudeilor?”

E. 13 Ei au strigat:

P. „Răstigneşte-l!”

E. 14 Pilat le-a zis:

A. „Dar ce rău a făcut?”

E. Iar ei şi mai tare au strigat:

P. „Răstigneşte-l!”

E. 15 Vrând să facă pe placul mulţimii, Pilat l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să fie biciuit, l-a dat pe mâna lor ca să-l răstignească.

 

Împletindu-i o cunună, i-au pus-o pe cap.

 

16 Soldaţii l-au adus pe Isus în pretoriu, adică în curtea interioară a palatului şi au adunat toată cohorta. 17 L-au îmbrăcat într-o haină de purpură şi, împletindu-i o cunună de spini, i-au pus-o pe cap. 18 Au început să facă plecăciuni în faţa lui, zicând:

P. „Să trăieşti, rege al iudeilor!”

E. 19 Îl loveau peste cap cu o trestie, îl scuipau şi cădeau în genunchi, aducându-i omagii. 20 După ce şi-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de haina de purpură şi l-au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus ca să-l răstignească.

 

Şi l-au dus la Golgota.

 

21 L-au silit pe un trecător, care venea de la câmp, pe Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru şi al lui Rufus, ca să ducă crucea lui Isus, 22 şi l-au dus la locul numit Golgota, care înseamnă „Locul Căpăţânii”.

A fost socotit cu nelegiuiţii la un loc.

 

23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar el n-a luat. 24 După ce l-au răstignit, şi-au împărţit între ei hainele lui, trăgând la sorţi pentru ele, care ce să ia. 25 Când l-au răstignit era ora nouă. 26 Deasupra era scris motivul condamnării: „Regele iudeilor”. 27 Şi, împreună cu el, au răstignit doi tâlhari: unul la dreapta şi altul la stânga. 28 Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Cu cei fărădelege a fost pus alături”.

 

Pe alţii i-a salvat, dar pe sine nu se poate salva.

 

29 Cei care treceau pe acolo îl batjocorau, dând din cap:

A. „Hei, tu care dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti la loc!

30 Salvează-te pe tine însuţi şi dă-te jos de pe cruce!”

E. 31 Tot aşa şi arhiereii îşi băteau joc zicând între ei:

A. „Pe alţii i-a salvat, dar pe sine nu se poate salva! 32 Mesia, regele lui Israel, să se dea jos acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem”.

E. Chiar şi cei răstigniţi împreună cu el îl batjocorau.

 

Scoţând un strigăt puternic, Isus şi-a dat sufletul.

 

33 Pe la amiază s-a făcut întuneric peste tot pământul până la ora trei. 34 Iar la ora trei Isus a strigat cu glas puternic:

† „Eloi, Eloi, lema sabactani!”

E. Ceea ce înseamnă:

† „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit”.

E. 35 Auzindu-l unii dintre cei care stăteau acolo, ziceau:

A. „Iată, îl strigă pe Ilie”.

E. 36 Unul a alergat şi a înmuiat un burete în oţet; l-a înfipt într-o trestie şi i-a dat să bea, zicând:

A. „Ia să vedem dacă vine Ilie să-l dea jos”.

E. 37 Dar Isus, scoţând un strigăt puternic, şi-a dat sufletul.

 

Aici se îngenunchează şi se face o pauză.

38 Perdeaua templului s-a rupt în două de sus până jos. 39 Sutaşul care stătea în faţa lui Isus, văzând cum a murit a zis:

A. „Acest om era într-adevăr Fiul lui Dumnezeu!”

E. 40 Se mai aflau şi nişte femei care priveau de departe; printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob cel mic şi a lui Iosif, şi Salomea, 41 care, şi când era Isus în Galileea, mergeau după el şi îl slujeau, şi multe altele, care urcaseră cu el la Ierusalim.

 

Iosif a prăvălit o lespede la intrarea mormântului.

 

42 Când s-a lăsat seara, fiindcă era ziua de pregătire pentru sărbătoare, adică ajunul sâmbetei, 43 a venit Iosif din Arimateea, un om de seamă, membru al Sinedriului, care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu. El s-a încumetat să intre la Pilat ca să ceară trupul lui Isus. 44 Pilat s-a mirat că a murit atât de repede şi, chemându-l pe sutaş, l-a întrebat dacă a murit de mult. 45 Primind confirmarea din partea sutaşului, i-a dăruit lui Iosif trupul mort. 46 Iosif, cumpărând un giulgiu şi coborându-l pe Isus de pe cruce, l-a înfăşurat în giulgiu şi l-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o lespede la intrarea mormântului. 47 Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosif, stăteau privind locul unde-l pusese.

Cuvântul Domnului

 

sau forma scurtă:

EVANGHELIA

Căutau să-i întindă o cursă, ca să-l poată aresta şi condamna la moarte.

Patima Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 15,1-39

E. 1 Dis-de-dimineaţă, arhiereii, ţinând sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul, l-au legat pe Isus, l-au dus şi l-au predat lui Pilat. 2 Pilat l-a întrebat:

A. „Tu eşti regele iudeilor?”

E. Iar el a răspuns:

† „Da, aşa este”.

E. 3 Iar arhiereii îl învinuiau de multe. 4 Pilat l-a întrebat din nou:

A. „Nu răspunzi nimic? Iată câte învinuiri aduc împotriva ta”.

E. 5 Dar Isus nu a mai răspuns nimic, încât Pilat se mira. 6 La fiecare sărbătoare a Paştelui le elibera un deţinut pe care îl cerea poporul. 7 Pe atunci se afla la închisoare unul cu numele Baraba, arestat împreună cu nişte răzvrătiţi, care într-o răscoală săvârşiseră o crimă. 8 Mulţimea, venind sus, a cerut de la Pilat favorul pe care li-l făcea de obicei. 9 Pilat i-a întrebat:

A. „Vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”

E. 10 Fiindcă ştia că arhiereii îl dăduseră pe mâna lui din invidie.

11 Dar arhiereii au aţâţat mulţimea ca să ceară eliberarea lui Baraba.

12 Pilat i-a întrebat din nou:

A. „Ce să fac atunci cu acela pe care voi îl numiţi regele iudeilor?”

E. 13 Ei au strigat:

P. „Răstigneşte-l!”

E. 14 Pilat le-a zis:

A. „Dar ce rău a făcut?”

E. Iar ei şi mai tare au strigat:

P. „Răstigneşte-l!”

E. 15 Vrând să facă pe placul mulţimii, Pilat l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să fie biciuit, l-a dat pe mâna lor ca să-l răstignească.

 

Împletindu-i o cunună, i-au pus-o pe cap.

 

16 Soldaţii l-au adus pe Isus în pretoriu, adică în curtea interioară a palatului şi au adunat toată cohorta. 17 L-au îmbrăcat într-o haină de purpură şi împletindu-i o cunună de spini, i-au pus-o pe cap. 18 Au început să facă plecăciuni în faţa lui, zicând:

P. „Să trăieşti, rege al iudeilor!”

E. 19 Îl loveau peste cap cu o trestie, îl scuipau şi cădeau în genunchi, aducându-i omagii. 20 După ce şi-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de haina de purpură şi l-au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus ca să-l răstignească.

 

Şi l-au dus la Golgota.

 

21 L-au silit pe un trecător, care venea de la câmp, pe Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru şi al lui Rufus, ca să ducă crucea lui Isus, 22 şi l-au dus la locul numit Golgota, care înseamnă „Locul Căpăţânii”.

 

A fost socotit cu nelegiuiţii la un loc.

 

23 I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar el n-a luat. 24 După ce l-au răstignit, şi-au împărţit între ei hainele lui, trăgând la sorţi pentru ele, care ce să ia. 25 Când l-au răstignit era ora nouă. 26 Deasupra era scris motivul condamnării: „Regele iudeilor”. 27 Şi, împreună cu el, au răstignit doi tâlhari: unul la dreapta şi altul la stânga. 28 Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Cu cei fărădelege a fost pus alături”.

 

Pe alţii i-a salvat, dar pe sine nu se poate salva.

 

29 Cei care treceau pe acolo îl batjocorau, dând din cap:

A. „Hei, tu care dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti la loc! 30 Salvează-te pe tine însuţi şi dă-te jos de pe cruce!”

E. 31 Tot aşa şi arhiereii îşi băteau joc zicând între ei:

A. „Pe alţii i-a salvat, dar pe sine nu se poate salva! 32 Mesia, regele lui Israel, să se dea jos acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem”.

E. Chiar şi cei răstigniţi împreună cu el îl batjocorau.

 

Scoţând un strigăt puternic, Isus şi-a dat sufletul.

 

33 Pe la amiază s-a făcut întuneric peste tot pământul până la ora trei. 34 Iar la ora trei Isus a strigat cu glas puternic:

† „Eloi, Eloi, lema sabactani!”

E. Ceea ce înseamnă:

† „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit”.

E. 35 Auzindu-l unii dintre cei care stăteau acolo, ziceau:

A. „Iată, îl strigă pe Ilie”.

E. 36 Unul a alergat şi a înmuiat un burete în oţet;

l-a înfipt într-o trestie şi i-a dat să bea, zicând:

A. „Ia să vedem dacă vine Ilie să-l dea jos”.

E. 37 Dar Isus, scoţând un strigăt puternic, şi-a dat sufletul.

 

Aici se îngenunchează şi se face o pauză.

38 Perdeaua templului s-a rupt în două de sus până jos. 39 Sutaşul care stătea în faţa lui Isus, văzând cum a murit a zis:

A. „Acest om era într-adevăr Fiul lui Dumnezeu!”

Cuvântul Domnului


*E. = Evanghelistul; † = Isus; A. = Alţii; P. = Poporul.